O carte recentă, bazată pe cercetări științifice, le transmite părinților un mesaj important: este în regulă să greșești. Mai mult decât atât, uneori, a te retrage puțin din viața copilului poate fi benefic pentru amândoi.
Genevieve Roberts, autor, jurnalist și speaker, abordează provocările parentale din propria viață, în timp ce își crește cei trei copii, două fiice și un fiu, în rubrica sa săptămânală Outnumbered.
„Există câteva cărți la care revin mereu atunci când am nevoie de sprijin în parenting, dar și în viață. Iar cea mai nouă apariție editorială a jurnalistei Melinda Wenner Moyer, `Hello, Cruel World! Science-Based Strategies for Raising Terrific Kids in Terrifying Times`, care urmează să fie lansată săptămâna viitoare, are toate șansele să devină un astfel de ghid important”, susține Genevieve Roberts.
Pentru această carte, Wenner Moyer a adunat și analizat sute de studii, în încercarea de a răspunde la o întrebare importantă: cum putem, ca părinți, să ne susținem copiii cât mai bine?
FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @somemeans
„Suntem constant bombardați cu mesaje care ne spun că trebuie să facem totul perfect, conversațiile să fie impecabile, cuvintele bine alese, tonul potrivit”, spune autoarea. „Dar ceea ce am înțeles, în cele din urmă, este că imaginea de ansamblu contează mai mult decât detaliile. Avem spațiu să greșim și este absolut în regulă să o facem.”
Cele trei principii-cheie din Hello, Cruel World! sunt simple:
Ascultă mai mult decât vorbești. Iar atunci când impui reguli, explică de ce sunt necesare.
Consolează mai mult decât să cerți.
Pregătește copilul pentru lume, în loc să-l protejezi excesiv de ea.
„Mă consider un ascultător destul de bun. Totuși, experiența de părinte m-a învățat că, adesea, mă grăbesc să ofer soluții, când, de fapt, copiii mei, la fel ca soțul și prietenii, au nevoie mai degrabă să fie ascultați, nu reparați.
Am început să-i întreb pe cei doi copii mai mari ai mei: `Voi ce credeți că ați putea face?` atunci când îmi povestesc despre o problemă. Asta mă ajută să nu intervin imediat cu sfaturi și să le dau spațiu să gândească singuri”, spune Genevieve Roberts.
Autoarea Melinda Wenner Moyer explică foarte bine acest concept: „Este vorba despre o ascultare respectuoasă, bazată pe curiozitate. Îți privești copilul ca pe o persoană de la care vrei cu adevărat să înveți și pe care vrei s-o înțelegi.”
„Într-o seară, fiica mea de opt ani, Astrid, aduce cina la masă și varsă puțin din farfurie. Se înfurie pe ea însăși, iar eu reacționez imediat: `Nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor să mai vărsăm câte ceva.`
`Eu vărs mereu!`, răspunde ea, cu vocea tremurândă de supărare.
Atunci mi-am dat seama că, de fapt, nu o ascultasem deloc. N-am ținut o prelegere, e adevărat, dar am minimalizat ceea ce ea simțea că este un eșec important. În loc să-i validez emoția, am încercat să o `repar` repede, fără să o aud cu adevărat”, mai povestește jurnalista.
„A-i asculta cu atenție pe copiii noștri întărește legătura dintre noi și îi face mai receptivi la ceea ce avem de spus”, spune Wenner Moyer. „Cercetările arată că atunci când le valorificăm opiniile, îi ajutăm să devină mai deschiși la minte și mai puțin ancorați în extreme. Când cineva se simte ascultat, se simte în siguranță și asta îi permite să își deschidă mintea către alte perspective.”
SURSA FOTO: freepik.com @user16285795
Întrebările pe care le adresăm copiilor pot influența modul în care văd lumea. Melinda Wenner Moyer subliniază: „Dacă îi întrebăm imediat după școală: «Cum a fost testul la matematică?», le transmitem că performanța academică este cel mai important lucru pentru noi. În schimb, dacă întrebăm: «Ai învățat ceva interesant azi?» sau «Ai fost amabil cu cineva?», transmitem că punem preț pe curiozitate, empatie și bunătate.”
Întrebările deschise sunt excelente puncte de plecare pentru discuții.
De exemplu, Wenner Moyer le-a pus copiilor ei, de 14 și 10 ani, întrebări precum:
„Ați auzit vreodată de rasism?”
„Știți ce este fentanilul?”
„Ce știți despre inteligența artificială?”
Astfel de conversații nu doar informează, ci și creează spațiu pentru conectare, gândire critică și încredere reciprocă.
Al doilea mesaj din Hello, Cruel World! este: în loc să certăm sau să minimalizăm emoțiile copiilor, să învățăm să le alinăm și să le validăm.
„Există ideea greșită că, dacă întâmpinăm emoțiile copiilor noștri cu înțelegere și vorbim despre ceea ce simt, aceștia vor deveni mai sensibili sau mai slabi”, spune autoarea Melinda Wenner Moyer. „Cercetările arată însă contrariul: atunci când le validăm emoțiile și le oferim spațiu pentru a le exprima, copiii își dezvoltă treptat abilitatea de a se autoregla emoțional, o competențăimportantă pentru a face față provocărilor vieții.”
Mulți părinți simt că petrec deja foarte mult timp ascultând și validând sentimentele copiilor. Dar Wenner Moyer ne propune o abordare ușor diferită: să ne concentrăm pe locul în care copiii simt emoția în corpul lor.
„De exemplu, fiica mea, Astrid, îmi spune că simte îngrijorarea `în stomac`, în timp ce Xavi descrie frustrarea și furia ca fiind `peste tot` în corp”, mai povestește Genevieve Roberts.
Pentru a-i ajuta să devină mai conștienți de emoțiile lor, putem pune întrebări concrete, cum ar fi:
„Simți vreo tensiune în umeri?”
„Ai un gol în stomac?”
Aceste întrebări îi ajută să localizeze și să înțeleagă mai bine ce simt.
SURSA FOTO: freepik.com @sokor
Al treilea mesaj din carte este despre echilibru: să ne concentrăm mai mult pe pregătirea copiilor decât pe protejarea lor.
„Uneori, a face mai puțin înseamnă de fapt a face mai mult”, spune Wenner Moyer. „Ca părinți, avem tendința de a proteja excesiv, din dorința sinceră de a-i feri de suferință. Dar, în realitate, cea mai bună modalitate de a-i ajuta să crească este să facem un pas înapoi, să le permitem să greșească, să fie dezamăgiți, să se confrunte cu eșecul.”
Este dificil să privim de pe margine cum copilul nostru se luptă cu emoții intense, dar aceste momente sunt, de fapt, oportunități de învățare.
Nu înseamnă că nu ne pasă!
Dimpotrivă! Înseamnă că avem încredere în capacitatea lor de a se ridica, de a învăța din greșeli și de a deveni mai puternici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil