„A venit vremea să punem în discuție o educație incluzivă de calitate pentru fiecare copil!” Lector univ. dr. Mariana Dogaru: „Incluziunea nu se referă doar la elevii cu CES!” / VIDEO

Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
„A venit vremea să punem în discuție o educație incluzivă de calitate pentru fiecare copil!” Lector univ. dr. Mariana Dogaru: „Incluziunea nu se referă doar la elevii cu CES!” / FOTO: freepik.com @pressfoto
EXCLUSIV
„A venit vremea să punem în discuție o educație incluzivă de calitate pentru fiecare copil!” Lector univ. dr. Mariana Dogaru: „Incluziunea nu se referă doar la elevii cu CES!” / FOTO: freepik.com @pressfoto

Lector univ. dr. Mariana Dogaru, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), propune o viziune curajoasă asupra modului în care școala românească trebuie să se transforme, punând accent pe educația incluzivă și personalizată. 



Într-o analiză detaliată a noii legislații și a realităților de la clasă, specialista subliniază că „un popor este definit prin educație” și că este momentul pentru o „mare unire” în jurul acestui domeniu vital.

CITEȘTE ȘI Arhitectura interioară a clasei: Relevanța materiei, capcana metodelor „moderne” și dilema formării profesorilor. Lector univ. dr. Dogaru: „Prima grijă a mea ca dascăl e să facilitez înțelegerea!”

Legea 198/2023 și redefinirea incluziunii

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a învățământului preuniversitar, accentele s-au schimbat fundamental, trecând de la o abordare uniformă la una care pune elevul în centru. Mariana Dogaru explică faptul că societatea și educația se influențează reciproc, iar momentul actual cere o schimbare de optică:

„A venit vremea să punem în discuție o educație incluzivă de calitate. Asta însemnând o educație personalizată. Incluziunea nu se referă doar la copiii cu cerințe educaționale speciale, cum am fi tentați să considerăm în conceptul larg”, a declarat președintele ARACIP.

Această nuanțare este importantă. Incluziunea nu mai este doar despre integrarea copiilor cu dizabilități, ci despre fiecare elev care intră pe poarta școlii.

„Se referă la fiecare copil în parte care poate, pe parcursul învățării, să aibă anumite nevoi, să-i apară anumite nevoi sau să aibă blocaje, astfel încât procesul pe care îl derulează să fie stopat”, a precizat Mariana Dogaru.

Provocarea învățării: Un proces anevoios care cere ghidaj

Învățarea nu este un proces liniar și nici simplu. Mariana Dogaru descrie învățarea ca pe o „călătorie” care necesită efort și, mai presus de toate, un ghid priceput. Noua paradigmă urmărește ca „fiecare copil să fie luat în considerare și procesul să fie astfel individualizat încât aceste provocări, inerente de altfel, să fie depășite”.

Experta în educație atrage atenția că dificultățile pot apărea chiar și la materiile unde elevul excelează, oferind un exemplu personal elocvent: „Țin minte că, de exemplu, cu copilul meu cel mare am avut reale probleme la vectori. Deci se descurca extraordinar la matematică și asta a fost o piatră de încercare”.

Această mărturisire subliniază ideea că profesorii trebuie să înțeleagă că „învățarea este influențată de foarte mulți factori și atunci trebuie să identificăm în timp real (...) care dintre factori blochează ce se întâmplă în momentul acela”.

Procesul educațional consumă resurse imense, atât din partea elevului, cât și a profesorului.

„Procesul de învățare în sine este un proces anevoios, este un proces care implică foarte multă energie și efort din partea tuturor”, a subliniat Mariana Dogaru.

De aceea, rolul profesorului se transformă din cel de simplu transmițător de informație în cel de „ghid calificat și ghid foarte priceput”.

De la uniformitate la performanță și remediere

O noutate absolută în școala românească, menționată în contextul noii paradigme, este introducerea orelor remediale și a celor de performanță ca parte integrantă a procesului de personalizare. Această schimbare marchează trecerea de la învățământul uniform la cel diferențiat.

Mariana Dogaru explică mecanismul calității prin intervenție directă: „Fundamentul, principiul fundamental al calității, îl reprezintă îmbunătățirea. Ca atare, în momentul în care constat că rezultatele obținute nu sunt cele preconizate (...), nu trebuie pur și simplu, în calitate de cadru didactic, să asist pasiv la acest fenomen, ci trebuie să intervin”.

Intervenția are două direcții majore: recuperarea decalajelor sau atingerea excelenței.

„Fie mă ajută să recuperez cu elevul respectiv ce nu s-a realizat, fie mă duce către nivelul următor și merg în zona de performanță”, a explicat președintele ARACIP. Totuși, implementarea acestui ideal se lovește de realitățile dure ale sistemului, unde clasele suprapopulate rămân o provocare majoră.

Recunoscând dificultățile, Mariana Dogaru, care a lucrat cu clase de peste 40 de copii, admite că „este foarte greu de abordat. Așa este, ideea e frumoasă, dar realizarea... aici e problema noastră în educație și nu numai”.

VEZI EMISIUNEA DC EDU INTEGRAL:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.







pixel