Semnele subtile ale violenței la copii pe care le ignorăm
01 Februarie 2026
Un medic pediatru explică de ce țipatul nu funcționează și care este răspunsul calm care ajută la stabilirea limitelor și la schimbarea comportamentului copilului.
Ai fost vreodată într-o situație în care copilul tău mic a ridicat mâna și te-a lovit? Sau poate te-a tras de păr? Aceste tipuri de acțiuni rănesc mai mult emoțional decât fizic.
Așa cum explică medicul pediatru Dr. Mona Amin, în acel moment reacționăm, adesea, automat și impulsiv.
Într-un videoclip distribuit pe rețelele de socializare, pediatra pune cuvinte la un subiect pe care mulți părinți îl simt, dar nu știu întotdeauna cum să-l explice: „Lovitura este unul dintre acele comportamente care declanșează o schimbare foarte repede. Nu pentru că părinții nu știu ce să facă, ci pentru că îi ia prin surprindere.”
Acest moment de șoc duce adesea la țipete, fețe furioase sau discursuri lungi care, departe de a ajuta, ajung să alimenteze situația.
Copiii mici nu lovesc „ca să te testeze”
Unul dintre mesajele cheie ale videoclipului este că cei mici nu depășesc limitele pentru distracție. De fapt, nu se „comportă greșit” intenționat, ci ei explorează cum funcționează lumea.
„Copiii nu testează limitele fără motiv, ei testează cauza și efectul”, explică medicul pediatru.
De aceea, atunci când lovirea provoacă o reacție intensă din partea părinților, țipete sau furie nestăpânită, mesajul pe care îl primesc este că acțiunea lor generează un răspuns puternic. Și asta, în multe cazuri, poate întări acel comportament.
Din acest motiv, Dr. Mona recomandă ca, în aceste situații, părinții să încerce să răspundă cu o expresie neutră. Acest gest, fără reacții emoționale puternice, poate fi de mare ajutor în a-l ajuta pe copilul nostru să abandoneze treptat acest comportament.
Ce înseamnă, de fapt, să răspunzi neutru?
Aici rezidă una dintre cele mai mari neînțelegeri. A răspunde neutru nu înseamnă a permite loviturile sau a privi în altă parte. După cum clarifică medicul: „Neutru nu înseamnă permisiv”.
Limita există încă, dar modul în care este comunicată se schimbă.
În practică, neutralitatea absolută, fără gest, fără emoție, fără reacție, este aproape imposibilă. Și asta este în regulă. Important este să ne apropiem cât mai mult posibil de acel ton calm. Pentru a face acest lucru, acest pediatru recomandă:
Menținerea unei expresii calme
Folosirea unei voci blânde
Lăsarea la o parte a prelegerilor. Este mai bine să vorbim în câteva cuvinte
Mișcările și acțiunile noastre ar trebui să fie clare (respectuoase, dar ferme)
Reacțiile ample, strigătele, prelegerile, dramatizarea, ripostarea la lovituri, aduc multă emoție și foarte puțină învățare, mai ales în acest moment.
CITEȘTE ȘI
Șapte din zece mame se simt suprasolicitate, arată un studiu
Cei mai mulți părinți din generația X au făcut aceste 5 greșeli, dar, cumva, copiii au ajuns bine