Părinți și pitici Educatie Voices Cum a renunțat copilul la suzetă „ușor și fără traume”. Povestea Laurei, o cititoare ParintisiPitici.ro

Cum a renunțat copilul la suzetă „ușor și fără traume”. Povestea Laurei, o cititoare ParintisiPitici.ro

Cum a renunțat copilul la suzetă „ușor și fără traume”. Povestea Laurei, o cititoare ParintisiPitici.ro. FOTO: ILUSTRATIV freepik.com
Laura, o cititoare ParintisiPitici.ro, a împărtășit experiența sa despre cum a reușit băiețelul ei să renunțe la suzetă. Această poveste a Laurei, plină de determinare și înțelegere, arată că renunțarea la suzetă poate fi o tranziție ușoară și lipsită de traume.

„Bună ziua! Mulțumim pentru sfaturile și metodele pe care ni le oferiți zi de zi! Astăzi aș vrea și eu să împărtășesc cu voi cum a renunțat băiețelul meu la suzetă. 

Povestea renunțării la suzetă a băiețelului meu a avut loc la 2 ani și o lună și a fost una ușoară și fără traume. Ziua în care suzeta, sau "zi" cum îi spunea el, a dispărut din viața lui a venit neașteptată, fără nicio planificare. Ca orice mamă, am avut îngrijorări și am făcut planuri, dar până la urmă totul s-a întâmplat de la sine.

Cred că un factor important în renunțarea la suzetă a fost întâlnirea noastră cu bebelușul unei prietene care tocmai se născuse. Atât bebelușul T., cât și M., băiețelul meu, aveau suzeta în gură atunci. I-am explicat lui M. că suzeta este doar pentru copii mici, precum T., și, deși inițial am avut impresia că informația a intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă, cred că mesajul a avut un efect asupra lui. Pur și simplu, a doua zi a uitat de suzetă și nu a mai cerut-o.

Timp de două zile, totul a decurs bine și fără incidente, însă în noaptea celei de-a treia zi, M. a început să ceară "zi" din nou. Am rămas fermă și i-am explicat din nou că nu mai are nevoie de suzetă, am rediscutat despre efectele negative ale lui "zi" asupra dinților și modul în care poate afecta felul în care mușcă. A plâns ceva timp, recunosc, însă eu am rămas calmă și hotărâtă să nu i-o mai dau (nu mai avea rost după două zile în care nu a cerut-o deloc). L-am îmbrățișat și i-am spus că înțeleg că îi este greu, dar că eu sunt lângă el.

În cele din urmă, M. a înțeles și a renunțat la suzetă complet. A fost un proces relativ ușor și am fost uimită de cât de bine a reacționat. Faptul că am fost consecventă și am oferit suport emoțional i-a dat încredere și l-a ajutat să facă această tranziție fără probleme majore. Sunt mândră de el și de modul în care a depășit această etapă importantă din dezvoltarea lui”, ne-a scris Laura pe pagina de Facebook.

Această experiență a Laurei ne învață că fiecare copil este diferit și că fiecare proces de renunțare la suzetă poate fi unic. Toți părinții care se confruntă cu această situație, trebuie să știe că există speranță și că perseverența și empatia pot face diferența! Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, iar noi, ca părinți, suntem acolo pentru a-i ghida și a-i susține în fiecare pas al drumului.

Alte știri