Încă o țară europeană vrea să limiteze accesul minorilor sub 15 ani la rețelele de socializare: „Ne pasă de copiii noștri!”
05 Februarie 2026
Fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, a avut o reacție publică după apariția rapoartelor naționale UNICEF privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România.
Daniel David explică pe blogul său contextul apariției acestor analize: „Ieri, 4 februarie 2026, au fost prezentate public două rapoarte naționale independente privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România, elaborate de UNICEF, în baza unei discuții de oportunitate pe care am avut o ca ministru al educației și cercetării în 2025”.
Fostul ministru al Educației Daniel David arată că datele existente erau incomplete. „Știam, prin testele PISA, că analfabetismul funcțional în zona de matematică, lectură și științe este unul crescut în țară, ca ministru considerându-l un risc de securitate națională și propunându-l pentru includere în Strategia Națională de Apărare a Țării”.
Problema majoră era lipsa unei imagini clare pentru toate clasele.
„În condițiile în care testele PISA se adresează copiilor în jur de 15 ani, era necesar să extindem această analiză și la celelalte niveluri de studiu, și anume toate clasele 1-12”, scrie Daniel David pe blogul personal.
CITEȘTE ȘI: Raport UNICEF: Nivel scăzut al competențelor științifice și digitale în rândul elevilor din România
Ce arată datele despre literația științifică
Rezultatele formulate de autorii rapoartelor: „Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi, 43%, ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice”.
Aceste cifre înseamnă că aproape unul din trei copii poate termina școala fără să știe să aplice știința în viața de zi cu zi, chiar dacă a trecut prin ani întregi de educație formală.
Competențele digitale, o vulnerabilitate majoră
Situația este și mai fragilă în zona digitală. Raportul arată că „în domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi, aproximativ 55%, se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate”.
Doar „8% dintre elevi ating nivelul funcționalitate bună, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%”. În același timp, „aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale”.
Aceste date arată că mulți copii folosesc tehnologia zilnic, dar nu știu să o folosească în mod critic și responsabil.
De ce este periculos acest nivel de educație?
Daniel David leagă direct aceste rezultate de riscuri sociale majore: „Pentru mine, aceste noi rezultate confirmă și extind concluzii pe care le știam din studiile internaționale, accentuându-mi îngrijorarea.”
El avertizează că „prea mulți copii nu dobândesc adecvat în școală competențele de care ei și societatea au nevoie și, mai mult, devin vulnerabili la manipulare prin pseudoștiință, cu impact negativ asupra unei societăți moderne și democratice bazate pe cunoaștere”.
Mesajul său este extrem de dur: „Scurt și mai accentuat spus, suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică și/sau de societate eșuată în obscurantism”.
Reacția UNICEF și semnalul de speranță
Totuși, datele pot deveni un punct de plecare pentru schimbare. Reprezentanta UNICEF în România, Anna Riatti, a declarat: „constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte”.
Daniel David subliniază că aceste reforme fac parte din demersul ProViziunea CaleaQX, construit pe baza Raportului QX.
Ce măsuri spune că a luat ca ministru?
Fostul ministru enumeră deciziile asumate. „Am considerat analfabetismul funcțional ca un risc de securitate națională, fiind astfel inclus și în Strategia Națională de Apărare a Țării”. El adaugă că „am demarat reforma curriculară la nivel de liceu, adăugând programe remediale la toate nivelurile de studiu, 2 ore pe săptămână la nivel primar și 25% din timpul fiecărei discipline la nivel gimnaziu și liceu”.
Pentru reducerea diferențelor dintre școli, „am introdus posibilitatea unor relații de mentorare între unitățile școlare”.
În privința evaluării elevilor, „am regândit evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a include atât evaluarea competențelor în relația cu programa, cât și utilizarea acestora în viața cotidiană”.
Când ar putea apărea schimbările?
Daniel David își exprimă așteptările: „Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării și o reducere majoră a analfabetismului funcțional”.
El precizează că „probabil că sunt și alte căi pentru atingerea acestor rezultate, alternative sau complementare”, însă subliniază că „Programul Ministerial ProViziunea CaleaQX, cu care mă identific, dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație cercetare”.