Cinci copii bolnavi, evacuați din Fâșia Gaza cu un avion militar românesc - Foto
31 August 2026
În timp ce mii de părinți își însoțesc copiii în prima zi de școală, unii părinți trebuie să renunțe la această zi atât de așteptată. Motivul? Sunt profesori. Ei povestesc cum este pentru ei această situație.
Pentru mulți părinți, să își însoțească propriul copil în prima zi de școală este un moment important al fiecărui an. O fotografie în fața școlii, un ghiozdan nou, câteva cuvinte de încurajare înainte ca micuțul să intre pe poarta școlii. Pentru profesori însă, această zi este una dintre cele mai importante din anul școlar. De multe ori, cele două momente nu pot avea loc în același timp.
Leslie, profesoară pentru învățământul primar în Seine-et-Marne, Franța, se pregătește să înceapă noul an școlar fără să își poată însoți fiica de 3 ani, care intră în grupa mică de grădiniță, și fiul, care începe clasa a V-a. Programul nu îi oferă nicio posibilitate. Trebuie să își primească elevii la ora 8:20, în timp ce fiica ei începe școala la ora 9:15, într-o altă localitate, relatează Parents.
„De când s-a născut, mi-am spus că probabil nu voi putea să îi fiu alături în prima zi de școală”, povestește Leslie.
„Am ratat prima zi de școală a copilului nostru”
Anul acesta, Leslie a pregătit totuși acest moment împreună cu familia. Partenerul ei și mama sa vor prelua responsabilitatea de a-i însoți pe copii, iar ea va primi fotografii din prima zi de școală. Astfel, poate rămâne aproape de ei, chiar dacă nu poate fi prezentă fizic.
Această absență îi provoacă însă un sentiment de vinovăție.
„Mai ales noi, adulții, ne spunem: am ratat prima zi de școală a copilului nostru”, mărturisește Leslie.
Chiar dacă ratează prima zi de școală a copiilor, Leslie vrea să recupereze timpul. „Cred că încercăm să compensăm chiar foarte mult”, recunoaște ea.
Faptul că lipsește în această zi nu înseamnă că nu este interesată de educația copiilor săi. Dimpotrivă. Leslie spune că se implică activ în parcursul lor școlar. Îi ajută la teme, participă la ședințele cu părinții și urmărește fiecare etapă importantă din educația lor.
VEZI ȘI: Cele două afirmații pe care să nu i le spui copilului înainte de începerea școlii
O frustrare mai mare decât sentimentul de vinovăție
Mona se confruntă cu aceeași situație. Ea este profesoară la liceu, în cadrul Academiei din Versailles, iar în prima zi de școală va trebui să își întâmpine elevii de clasa a X-a exact în aceeași dimineață în care fiica ei de 8 ani începe clasa a III-a.
Anul acesta este cu atât mai important pentru familie, deoarece tocmai s-au mutat. Fiica Monei începe într-o școală nouă și își va cunoaște noii colegi.
Mona nu simte vinovăție, ci mai degrabă frustrare. În același timp, este liniștită pentru că soțul ei își poate însoți fiica la școală.
„Nu mă simt vinovată pentru că știu că nu fac asta intenționat. Nu prea am de ales”, explică ea.
La fel ca Leslie, Mona vorbește despre diferența dintre imaginea pe care oamenii o au despre meseria de profesor și realitatea acestei profesii.
„Când ești profesor, accepți și astfel de situații”, spune ea. Ea amintește și faptul că profesorii nu își pot alege întotdeauna liber perioadele de concediu și nu pot cere o zi liberă la fel de ușor ca angajații din alte domenii.
„Este greu”
Pentru Nadia, profesoară de limba engleză, situația este și mai greu de gestionat. Mamă a trei copii, ea știe de câțiva ani că prima zi de școală a copiilor ei va coincide adesea cu propria ei zi de început de an școlar.
Fiul ei intră anul acesta în clasa a VI-a, iar unul dintre ceilalți copii ai săi începe, de asemenea, un an școlar important.
De-a lungul anilor, Nadia a ratat numeroase prime zile de școală.
„Nu o să vă ascund, este greu”, mărturisește ea.
Anul trecut, reușise totuși să obțină o aprobare pentru a putea fi prezentă.
Atunci când nu poate ajunge la școala copiilor, Nadia caută alte modalități prin care să compenseze absența. Soțul ei îi însoțește pe copii, iar ea își face timp să îi vadă după aceea.
A creat, de exemplu, un mic ritual pentru seara primei zile de școală. Familia ia masa împreună, iar copiii povestesc cum a fost prima lor zi.
„Încerc totuși să recuperez, ca să nu fie prea triști în prima zi”, explică Nadia.
Ea caută și alte ocazii pentru a fi prezentă în viața școlară a copiilor. Participă la excursii și la întâlnirile cu profesorii.
„Sunt mereu prezentă”, insistă ea.
Pentru Nadia, acesta este modul prin care le arată copiilor că absența sa din prima zi de școală nu înseamnă că lipsește din viața lor.
Sofenka, profesoară și mamă singură a trei copii. Mai mulți dintre copiii ei încep anul acesta etape importante ale școlarității: grupa mică de grădiniță, clasa pregătitoare și clasa a VI-a. Spre deosebire de familiile care se pot baza pe partener pentru a prelua această responsabilitate, Sofenka trebuie să gestioneze singură cerințele profesiei și programul școlar al copiilor. Inspectorul ei, care a înțeles situația, i-a aprobat să ajungă mai târziu la școală. Pentru mamă, această decizie a fost o mare ușurare.
Să fii profesor înseamnă să te confrunți cu aceeași problemă în fiecare an. În aceeași zi și la aceeași oră, ești părintele care vrea să își însoțească propriul copil la școală și, în același timp, profesorul de care alți copii au nevoie în prima lor zi de școală.