Eugen Hriscu, psihiatru: Părinții îi influențează pe adolescenți mai ales prin emoțiile pe care le transmit

Eugen Hriscu, medic psihiatru specialist în adicţii, subliniază că părinţii trebuie să acorde atenţie nu doar sfaturilor pe care le oferă, ci şi emoţiilor pe care le transmit adolescenţilor.

Precizările au fost făcute în contextul lansării campaniei „Prevenţia începe în relaţie”, care evidenţiază importanţa relaţiilor de calitate pentru a combate riscuri precum adicţia sau anxietatea.

„Părintele rămâne extrem de important în viaţa adolescentului, dar nu la nivel de sfaturi, ci la nivelul setării cadrului afectiv al relaţiei. De foarte multe ori, părintele se percepe pe sine însuşi ca o sursă de ghidare cognitivă, când de fapt rolul său mult mai important este cel de a imprima culoarea afectivă a relaţiei. Dacă te enervezi, determini enervare. Dacă ignori, determini ignorare. Dacă cerţi, determini izolare. Dacă asculţi, eşti empatic, eşti calm - ceea ce mulţi dintre părinţi ştiu că este foarte dificil de făcut -, dar dacă reuşeşti totuşi să păstrezi această capacitate de a păstra relaţia, atunci (...) influenţa ta determină răspuns în creierul adolescentului", a precizat el, în cadrul evenimentului desfăşurat la Palatul Cotroceni.

Eugen Hriscu a invocat de asemenea rezultatele unui studiu conform căruia, dacă o persoană renunţă la fumat, persoanele din imediata proximitate au o şansă mai mare de a urma acelaşi comportament.

„Dacă voi oferiţi un model pozitiv, prietenii voştri vor avea o şansă mai bună să adopte comportamente pozitive. Dar şi prietenii lor, până la a treia legătură. Oameni pe care nu îi veţi cunoaşte niciodată vor avea o şansă mai bună, din punct de vedere statistic, să adopte comportamente pozitive. Acelaşi lucru este valabil şi pentru obezitate şi pentru alte comportamente”, a subliniat el.

Emoţiile părinţilor şi relaţiile apropiate pot influenţa comportamentele adolescenţilor

Specialistul a făcut referire şi la rezultatele unei analize privind factorii sociali care influenţează consumul de substanţe. Potrivit acesteia, monitorizarea parentală şi apropierea în familie scad riscul de iniţiere a consumului. Pe de altă parte, riscul de a consuma canabis creşte în cazul în care prietenii consumă excesiv alcool.

"Nu doar relaţiile în familie contează în prevenţie, dar şi relaţiile între prieteni şi sprijinul social. Deci, cumva, avem nevoie de un model relaţional al prevenţiei care depăşeşte cadrul familiei. La fel de importante sunt relaţiile cu prietenii, profesorii, sentimentul de apartenenţă la un grup, participarea la viaţa comunităţii şi, ulterior, relaţiile terapeutice şi cele care susţin recuperarea", a evidenţiat el.

Preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România, Dragoş Iliescu, a explicat că pentru adolescenţi este foarte important modul în care reacţionează părinţii, atunci când le sunt prezentate informaţii referitoare la cercul de cunoscuţi. El a adăugat de asemenea că este util să fie creat contextul în care pot avea loc discuţii între părinţi şi copii.

"(Adolescentul, n.r.) îţi spune despre un coleg de la şcoală care a băut, despre un prieten care a păţit ceva. Acesta este felul în care te tatonează, iar reacţia pe care o s-o ai la acea primă tatonare o să dicteze dacă o să mai existe o altă conversaţie pe tema asta sau nu. (...) Conversaţiile 'grele' cu copiii se întâmplă seara, în timp ce speli vase. În momente pe care nu le planifici", a spus el.

Ascultarea şi regulile clare, esenţiale în relaţia cu adolescenţii

Dragoş Iliescu a atras atenţia asupra faptului că în ultimii zeci de ani, principiul pe care s-a bazat educaţia a fost acordarea libertăţii "depline", dar că acest mecanism nu a funcţionat aşa cum s-ar fi dorit.

"Mediul familial este un un mediu în care construim relaţii calde. Dar mediul familial sigur e un mediu cu reguli clare. Nu stricte neapărat, dar clare, pe care copilul le înţelege şi le acceptă. Construcţia unui astfel de mediu familial este cea spre care ar trebui să aspirăm", a punctat el.

I-a îndemnat pe părinţi să discute cu adolescenţii, fără să îi întrerupă şi fără să se grăbească să le ofere sfaturi.

"Aveţi o conversaţie cu adolescentul vostru, încercând să nu îl opriţi şi să îl ascultaţi până când el termină de vorbit. Şi apoi, după ce termină de vorbit, să nu îi spuneţi ce să facă, ci să îl întrebaţi ce crede că ar putea fi făcut şi cum aţi putea să îl ajutaţi", a arătat acesta.

Mara Popescu, elevă în clasa a XII-a, a explicat că pentru adolescenţi, prieteniile nu reprezintă o pierdere de vreme, ci o modalitate de autocunoaştere.

"Acasă eşti copilul cuiva. La şcoală, de cele mai multe ori, eşti doar un nume în catalog. Dar în grup eşti tu, cel pe care încă îl construieşti. De aceea, de foarte multe ori, ne este greu să spunem 'nu', pentru că, de fapt, ne e frică să ne pierdem locul. (...) Am învăţat că un 'nu' poate să fie scurt şi calm: 'Nu, mersi, eu nu vin mâine'. Şi când cineva spune 'nu', altul îşi dă seama că nu este singurul care gândeşte aşa şi prinde curaj. (...) Un simplu 'nu' nu te scoate automat din grup, decât dacă era un grup în care nu trebuia să fii de la bun început", a mărturisit ea.

Campania de prevenire a adicţiilor lansată vineri este realizată de Asociaţia Zi de BINE, cu susţinerea biroului OMS din România şi a Ministerului Sănătăţii, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale, prin proiectul "România în Lumină".

Proiectul include: materiale video, un podcast, dar şi platforma vorbestecumine.info.ro, care cuprinde materiale dedicate adolescenţilor, părinţilor şi profesorilor, potrivit Agerpres.