Psiholog și profesor: „Astăzi, într-o clasă de 25 de copii, 10 au suferințe emoționale grave și 4 exprimă gânduri suicidare”

Gustavo Rodríguez, doctor în Psihologie și profesor de gimnaziu, vorbește despre un peisaj educațional marcat de anxietate, depresie, automutilare și idei suicidare, probleme care au explodat după pandemie și care continuă să afecteze viața copiilor.

„Astăzi, într-o clasă de 25 de copii, 10 au suferințe emoționale grave; dintre ei, 4 au idei suicidare și cel puțin 1 a avut o tentativă de suicid”, afirmă Gustavo Rodríguez la hola.com.

O urgență educațională și sanitară în același timp

În cartea sa, Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, psihologul vorbește despre o „urgență educațională”, dar explică faptul că problema depășește granițele școlii și devine una de sănătate publică.

„Da, legătura este totală, iar urgența este nu doar educațională, ci și sanitară. Educația din sălile de clasă s-a schimbat radical după pandemie. Copiii s-au schimbat, iar profesorii ne adaptăm la ei”, explică el.

Datele pe care le oferă sunt alarmante și descriu o situație prezentă în aproape fiecare clasă. „Trebuie să ții cont că 40% dintre copiii școlarizați au o problemă de sănătate mintală. 19% manifestă idei suicidare. 35% dintre elevii de gimnaziu se automutilează”, spune Gustavo Rodríguez.

Atacuri de anxietate, automutilare și epuizare încă din copilărie

„Profesorii s-au obișnuit deja cu faptul că în clasă unui copil i se face un atac de anxietate, că mai mulți se automutilează sau că altul este internat pentru probleme de sănătate mintală”, explică psihologul.

La aceste probleme se adaugă lipsa somnului și alimentația deficitară. „Ne-am obișnuit și cu faptul că mulți vin la școală obosiți pentru că au stat noaptea pe telefon și că unii nu au mâncat nimic dimineața”, spune el.

De ce nu mai sunt notele pe primul loc

În acest context, prioritățile educației s-au schimbat radical.

„În acest moment, focusul educației nu mai este pe rezultate academice sau pe acumularea de cunoștințe, ci pe sănătatea mintală și emoțională a copilului și pe refacerea unor obiceiuri de bază, precum somnul, alimentația sau mișcarea”, afirmă Gustavo Rodríguez.

El explică legătura directă dintre starea emoțională și capacitatea de a învăța: „Dacă un copil este cât de cât bine din punct de vedere emoțional, poate învăța. Dacă nu este bine, școala devine un factor suplimentar de stres și un risc pentru sănătatea lui mintală”.

Inteligența emoțională, o necesitate în școli

Gustavo Rodríguez coordonează un proiect de inteligență emoțională într-o școală, desfășurat de peste zece ani, cu copii de la vârsta de 3 ani. „Educația emoțională a fost neglijată mult timp, deși inteligența emoțională este la fel de importantă ca inteligența rațională”, spune el.

Rezultatele sunt vizibile și măsurabile. „Elevii au un nivel mai bun de bine emoțional, iar asta se reflectă și în rezultate școlare, în abilități sociale, în rezolvarea conflictelor și în stima de sine, reducându-se violența și anxietatea”, explică psihologul. 

Tehnologia, unul dintre cei mai mari factori de risc

Între factorii de protecție, Gustavo Rodríguez subliniază rolul major al limitării accesului la tehnologie. „Tot ce funcționează prin internet este conceput cu algoritmi extrem de adictivi și s-a demonstrat că aceștia declanșează sau agravează multe probleme de sănătate mintală”, avertizează el.

Expunerea nocturnă este una dintre cele mai periculoase. „Copiii accesează internetul noaptea, când autocontrolul scade și sunt mai vulnerabili, iar atunci ajung la conținut pornografic sau la imagini de violență extremă, pe care mintea lor nu le poate procesa”.

Psihologul atrage atenția că reacțiile puternice ale copiilor atunci când li se limitează accesul la telefon sunt semnale clare. „Mulți părinți mă întreabă cum să facă asta, pentru că apar crize de furie când iau telefonul. Aceste reacții sunt deja un semn de posibilă dependență”, spune el.

Comparația pe care o face este una dură, dar clară. „Dacă ar fi vorba de cocaină, nu am ezita să o eliminăm. Efectele sunt comparabile, dar nu realizăm gravitatea”.

Rolul statului în protejarea copiilor

Gustavo Rodríguez critică lipsa de reacție a autorităților. „Guvernele cunosc foarte bine problema. Parlamentul European a tras un semnal de alarmă în 2023 și a cerut statelor membre să ia măsuri”, afirmă el.

Situația actuală creează un dezechilibru major. „Un adolescent de 17 ani nu poate cumpăra un bilet la loterie, dar un copil de 7 ani poate accesa site-uri pornografice și poate vedea violuri sau crime. Există un dezechilibru major între lumea reală și cea virtuală”.

Psihologul speră la schimbări reale. „Pe termen scurt, sper ca legea de protecție în mediul digital să fie adoptată. Pe termen mediu, sper ca societatea să conștientizeze gravitatea situației și să oblige guvernele să controleze algoritmii aplicațiilor”.

Până atunci, responsabilitatea rămâne în mare parte la nivelul familiei. „Un semn bun este că unii pediatri recomandă deja, în scris, zero ecrane în timpul somnului și maximum o oră de ecrane pe zi”, spune Gustavo Rodríguez.

CITEȘTE ȘI:

O profesoară spune cum îi recunoaște în clasă pe copiii expuși prea mult la ecrane acasă

„Eu urmez”! Comentarii îngrijorătoare pe rețelele sociale după moartea elevului din Oradea

Radu Leca: Recunoașterea semnelor apărute cu 6 luni înaintea unei tentative de suicid la adolescenți