Rezultate PISA 2025 România. Mihai Dimian: Avem multe de recuperat, dar sunt soluții

„Avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (...) Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri. Înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. - cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă”, este mesajul transmis de Mihai Dimian pe pagina de Facebook.

PISA 2025 în România. Cine sunt elevii care au participat la evaluare

Testarea PISA 2025 a avut loc în România în prima parte a anului 2025. Evaluarea a vizat elevii născuți în 2009. În total, 7.725 de elevi au participat la testare. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înscriși în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a sau a IX-a.

Mihai Dimian atrage atenția asupra unui aspect important pentru interpretarea datelor. 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, la liceu.

Ministrul explică faptul că diferențele dintre rezultatele elevilor din rural și urban trebuie analizate cu atenție. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu poate fi considerată automat o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din cele două medii.

„Această informaţie este esenţială atunci când interpretăm diferenţele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între "rural" şi "urban". De exemplu, diferenţa de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii care provin din mediul rural şi cei care provin din mediul urban şi nici ca o măsură a diferenţei dintre şcolile gimnaziale din rural şi cele din urban. În cazul majorităţii covârşitoare a elevilor testaţi, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăţa în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziţia de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o şcoală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populaţiei şcolare rămase în liceele din mediul rural este deja influenţată de acest proces de selecţie şi repartizare”, explică acesta.

Astfel, rezultatele PISA pentru liceele din rural și urban includ și efectele produse de rezultatele de la Evaluarea Națională, de opțiunile elevilor și de repartizarea acestora la liceu. Dimian spune că datele nu pot arăta, în forma lor actuală, o diferență între calitatea educației din mediul rural și cea din mediul urban.

Evaluarea Națională și PISA, de ce apar diferențe între rezultate

Datele de la Evaluarea Națională și cele de la PISA arată procente diferite în cazul elevilor cu rezultate slabe la Matematică. Ministrul explică faptul că cele două evaluări folosesc populații și sisteme de măsurare diferite.

„La prima vedere, diferenţa este foarte mare. La Evaluarea Naţională, aproximativ 31% dintre elevii participanţi au obţinut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferenţa dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Naţională şi programa şcolară măsoară şi dezvoltă competenţe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viaţa reală”, spune el.

Ministrul consideră că programa școlară și Evaluarea Națională la Matematică trebuie analizate în profunzime, însă atrage atenția că procentele nu pot fi comparate direct.

„Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populaţii diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Naţională. Astfel, la Evaluarea Naţională din 2024, 31% dintre elevii participanţi au obţinut note sub 5, respectiv 46% au obţinut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populaţie de elevi, nu doar la cei prezenţi la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanţe sub nota 5, iar 54% au performanţe sub nota 6, la Matematică”, arată ministrul.

Cele două evaluări urmăresc obiective diferite. Evaluarea Națională verifică nivelul competențelor raportat la programa școlară, în timp ce PISA analizează modul în care elevii folosesc ceea ce au învățat pentru a rezolva situații și probleme din viața reală, inclusiv situații relevante pentru viitoarele profesii.

„Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferenţele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, spune el.

România și rezultatele PISA. Efectele pandemiei asupra educației

Mihai Dimian spune că scăderea rezultatelor României din ultimii ani trebuie privită în contextul unei scăderi generale a performanțelor educaționale la nivel internațional. PISA 2025 arată cele mai mici medii OCDE înregistrate până acum în cele trei domenii evaluate.

„Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfăşurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (...) În concluzie, putem spune însă că pandemia şi perturbarea procesului educaţional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luaţi în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluţia acestei generaţii”, mai arată Dimian.

România are mai puține ore de școală decât media OCDE

Un alt factor analizat de ministru este numărul total de ore de instruire obligatorie. Potrivit raportului OCDE „Education at a glance” 2025, elevii din România au puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial. Media OCDE este cu aproximativ 1.600 de ore mai mare.

„ 'Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE'. Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face '2 ani de şcoală' în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (...) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci şi prin perioada mai redusă a vacanţelor şcolare: 'România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an', conform aceluiaşi raport OCDE”, declară ministrul interimar al Educaţiei.

Dimian precizează însă că nu susține, în acest moment, creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală.

El propune ca perioadele „Școala altfel” și „Școala verde” să includă, pentru o anumită perioadă, activități cu caracter remedial și aplicativ, desfășurate după același program ca restul săptămânilor de școală. O altă măsură propusă vizează elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente. Aceștia ar urma să participe la activități remediale săptămânale la Matematică și Limba și literatura română.

Inteligența artificială și rezultatele elevilor

Ministrul Educației atrage atenția și asupra efectelor pe care inteligența artificială, rețelele sociale și timpul petrecut în fața ecranelor le pot avea asupra modului în care elevii învață și gândesc.

„În această perioadă vorbim şi despre efectele unui "virus cognitiv", care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele”, mai spune Mihai Dimian.