Cifrele indică o problemă în modul în care copiii asimilează materia: mai bine de jumătate dintre adolescenți, 52%, nu reușesc să depășească nivelul 2 la matematică. În termenii evaluării internaționale PISA, acest prag marchează limita sub care se instalează analfabetismul funcțional. Cu alte cuvinte, acești copii pot recita formule mecanic, dar nu știu cum să le folosească atunci când ies pe poarta școlii.
Oficialul a ținut să facă o delimitare între notele primite la examenele clasice de la noi și cerințele evaluării globale:
„Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Naţională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective şi metodologii diferite: Evaluarea Naţională încearcă să verifice competenţele elevilor în raport cu programa şcolară, în timp ce testul PISA urmăreşte în ce măsură elevii pot utiliza cunoştinţele şi competenţele dobândite în situaţii şi probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiilor viitorului”, a scris Dimian pe Facebook.
Marea barieră a sistemului este că aproape 50% dintre absolvenții clasei a VIII-a termină gimnaziul fără să stăpânească nici măcar cunoștințele de bază. În loc să recupereze lacunele la timp, școala a ales calea mai comodă: a coborât nivelul cerințelor pentru a asigura promovarea pe hârtie.
„Dincolo de capacitatea elevilor români de a aplica în viaţa reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovaţi pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenţei, şi nu prin acumularea cunoştinţelor şi a competenţelor necesare pentru media 5 la matematică”, a precizat ministrul.
Coborârea scorurilor între ciclurile PISA 2022 și PISA 2025 nu este un caz izolat, e o tendință vizibilă și în statele dezvoltate din cadrul OECD. La matematică, media statelor membre a coborât cu 9 puncte, ritm identic cu cel al României. La științe, atât media generală OECD, cât și scorul României au pierdut 3 puncte.
Diferența cea mai îngrijorătoare apare la lectură și înțelegerea textului, unde scăderea medie OECD a fost de 14 puncte, în timp ce elevii români au pierdut 16 puncte.
Privită pe un orizont mai lung de timp, dinamica arată o prăbușire mai accelerată în restul statelor dezvoltate.
„Dacă vom compara PISA 2018 cu PISA 2025, observăm că scăderea scorurilor ţărilor membre OECD este dublă prin comparaţie cu scăderea scorurilor României”, a mai scris ministrul.
Mihai Dimian a anunțat că va detalia măsurile demarate pe parcursul acestui an pentru a redresa performanțele școlare, precum și planul de intervenție pe termen scurt și mediu. El a concluzionat că în educație sunt „multe de recuperat”.
