Un raport recent subliniază o preocupare crescândă privind cine va asigura îngrijirea copiilor și a bătrânilor în viitor. Oamenii de știință preconizează că schimbările demografice vor aduce transformări majore în structura familiilor, cerând investiții substanțiale în politici sociale și de sprijin.
Potrivit Proiecțiilor de Rudenie Umană pentru Toate Țările, realizate de cercetătorul Diego Alburez-Gutierrez, se estimează că numărul de rude ale unei persoane va scădea cu 35% până la sfârșitul secolului. Aceasta înseamnă că, în viitor, familiile vor fi mai mici, cu un contrast semnificativ de vârstă între membrii lor și cu o prezență mai mare a vârstnicilor.
Alburez-Gutierrez a subliniat că, deși este posibil ca un copil să aibă un număr mare de bunici și străbunici în viață, este puțin probabil ca aceștia să poată oferi îngrijire, dată fiind creșterea diferenței de vârstă între generații și dependența crescută legată de îmbătrânire.
Aceste proiecții subliniază necesitatea urgentă de a adapta politici sociale și de îngrijire pentru a răspunde noilor realități demografice. Investițiile în programe de sprijin social și de îngrijire ar putea ajuta la asigurarea unei îngrijiri adecvate pentru copii și bătrâni într-un viitor în care familiile vor deveni din ce în ce mai mici și mai fragmentate din punct de vedere demografic.
Studiul realizat de un expert de la Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Germania aruncă lumină asupra importanței schimbărilor în dimensiunea și compoziția rețelelor de rudenie în contextul creșterii nevoii de sprijin familial.
Chiar și în societăți cu sisteme avansate de wellness, membrii familiei joacă un rol important în furnizarea de sprijin informal prin schimbul de resurse și timp, conform cercetării. Cu toate acestea, este important să nu se facă presupuneri simple legate de disponibilitatea membrilor familiei de a oferi ajutor și sprijin. De exemplu, în ciuda faptului că studiul indică o creștere a frecvenței străbunicilor în viitor, aceștia ar putea fi prea fragili sau prea în vârstă pentru a putea oferi îngrijire.
În plus, cercetarea relevă o creștere a cererii de îngrijire din partea membrilor familiei în întreaga lume, cu variații semnificative între regiuni. „Descoperirile noastre subliniază necesitatea de a investi în îngrijirea copiilor și a bătrânilor pentru a reduce povara celor care îmbătrânesc într-o societate cu resurse familiale mai limitate”, a declarat Alburez, cercetătorul principal al studiului. Aceste constatări subliniază importanța adaptării politicii sociale și a sistemelor de îngrijire pentru a răspunde provocărilor demografice viitoare.
Conducătorul cercetării privind inegalitățile de rudenie de la prestigiosul Institut Max Planck din Germania atrage atenția asupra unui aspect adesea neglijat în studiile demografice: influența compoziției și distribuției pe vârstă a rețelelor familiale asupra proceselor demografice.
Solidaritatea familială, o sursă vitală de îngrijire informală pentru milioane de oameni din întreaga lume, este strâns legată de existența membrilor familiei, explică cercetătorul Alburez în studiul său. Acesta a analizat evoluția disponibilității îngrijirii informale în perioada 1950-2100 și a ajuns la concluzii alarmante.
„Numărul rudelor în viață va scădea dramatic în întreaga lume”, afirmă Alburez. De exemplu, în 1950, o femeie de 65 de ani ar fi avut în medie 41 de rude în viață, în timp ce o femeie de aceeași vârstă în 2095 ar putea avea doar 25 de rude, reprezentând o scădere globală de 38%.
În plus, cercetătorul subliniază că se vor înregistra schimbări semnificative în compoziția rețelelor familiale: numărul bunicilor și străbunicilor în viață va crește, în timp ce numărul verilor, nepoților și nepoatelor va scădea. Această tendință va conduce la îmbătrânirea considerabilă a rețelelor familiale, pe măsură ce diferența de vârstă dintre indivizi și rudele lor va crește din cauza scăderii fertilității și a creșterii speranței de viață.
În Italia, de exemplu, se preconizează că vârsta medie a bunicii unei femei de 35 de ani va crește de la 77,9 ani în 1950 la 87,7 ani în 2095. Aceste schimbări vor aduce presiuni semnificative asupra sistemelor instituționale de sprijin social, pe măsură ce membrii de familie îmbătrânesc, iar rețelele devin mai mici și mai longevive.
Studiul recent subliniază imperativul investițiilor în sisteme de sprijin social robuste, care să asigure bunăstarea oamenilor pe parcursul întregii lor vieți, în lumina schimbărilor demografice anticipate.
Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că segmente semnificative ale populației globale nu beneficiază de acces la sisteme avansate de sprijin social, îngrijire medicală și servicii pentru copii. Pentru acești oameni, legăturile familiale rămân un pilon esențial al îngrijirii informale și al sprijinului, și este probabil să rămână așa și în viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil