Cercetările de la Harvard și MIT arată cum înțeleg adulții limbajul bebelușului: „Suntem pe calea descoperirilor importante în domeniul comunicării dintre generații”

Ei au descoperit: contextul conversațional și abilitatea de a traduce pronunțările greșite ale copiilor sunt cheia în înțelegerea mesajelor micuților noștri. Oamenii de știință au folosit modele computaționale pentru a prezice cuvintele spuse de copii, bazându-se pe transcripții fonetice.

Pentru acest studiu, ei au colectat mii de ore de înregistrări audio ale conversațiilor dintre copii cu vârste cuprinse între un an și trei ani și îngrijitorii lor. Aceste conversații au avut loc la Universitatea Brown din Statele Unite.

Citește și „Îl cheamă...” Poți spune numele cuiva doar privindu-i fața, conform științei: „Nu este magie, este neuroștiință!”

Comunicare activă

În lumea complexă a comunicării cu cei mici, se pare că adulții care au experiență auditivă bogată cu micuții și folosesc mecanisme sofisticate de înțelegere a limbajului sunt cei care se descurcă cel mai bine. Acesta este concluzia la care a ajuns profesorul Roger Levy, unul dintre cercetătorii implicați în această fascinantă lucrare. Chiar și când vorbim cu copiii noștri în perioada când sunt bebeluși și nu pot comunica prin cuvinte, aplicăm o strategie similară celei pe care o folosim în conversațiile cu adulții, bazată pe propriile noastre convingeri despre ceea ce ei ar putea dori să transmită.

Profesorul Levy subliniază că, deși nu există dovezi directe care să ateste că aceste mecanisme facilitează în mod direct dobândirea limbajului la copiii mici, este plauzibil să credem că ele contribuie la succesul acestui proces. Acest studiu a implicat copii cu vârste între unu și trei ani și a fost realizat de cercetători de la MIT și Universitatea Harvard.

Atunci când ascultăm copiii, adulții se bazează pe schimburile anterioare cu micuții pentru a interpreta ceea ce aceștia vor să ne transmită. Cercetătorii intenționează acum să aprofundeze modul în care abilitățile de ascultare ale adulților și reacțiile ulterioare la copii contribuie la dezvoltarea limbajului lor. Așadar, „suntem pe calea descoperirilor importante în domeniul comunicării dintre generații”, a spus cercetătorul.