Când devii cu adevărat „bătrân”. Ce arată un studiu amplu după 25 de ani de analiză pe 14.000 de oameni

Când devii cu adevărat „bătrân”. Ce arată un studiu amplu după 25 de ani de analiză pe 14.000 de oameni
Când devii cu adevărat „bătrân”. Ce arată un studiu amplu după 25 de ani de analiză pe 14.000 de oameni / FOTO: freepik.com @Drazen Zigic
Un studiu publicat în revista Psychology and Aging, realizat pe un eșantion de peste 14.000 de persoane monitorizate timp de 25 de ani, arată că percepția asupra momentului în care începe bătrânețea s-a modificat semnificativ în ultimele decenii. Pragul nu mai este fix și continuă să se deplaseze.

Cercetarea a fost coordonată de Markus Wettstein, de la Universitatea Humboldt din Berlin. Echipa a analizat datele dintr-un studiu național german dedicat îmbătrânirii. Participanții, născuți între 1911 și 1974, au răspuns de mai multe ori, pe parcursul a 25 de ani, la aceeași întrebare: „La ce vârstă ai descrie pe cineva ca fiind vârstnic?”

Fiecare generație mută limita mai târziu

Rezultatele arată o schimbare constantă de la o generație la alta. Pragul perceput al bătrâneții crește. Persoanele născute în 1931 considerau, la vârsta de 65 de ani, că bătrânețea începe la 74 de ani.

Cei din generația 1944 au mutat acest prag la 75 de ani, tot la 65 de ani.

Modelele statistice indică faptul că persoanele născute în 1911 ar fi plasat începutul bătrâneții în jurul vârstei de 71 de ani.

Percepția se schimbă odată cu vârsta

Datele arată un tipar la nivel individual. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, îți modifici propria definiție a bătrâneții. La 60 de ani, mulți oameni consideră că bătrânețea începe la 75 de ani. La 70 de ani, limita urcă spre 80 de ani.

Cercetătorii explică acest mecanism prin dorința de a evita etichetele negative asociate vârstei înaintate, frecvente în cultura occidentală.

Studiul arată că această tendință nu crește la nesfârșit. Între generațiile născute în perioada 1936–1951 și cele din intervalul 1952–1974 nu apar diferențe semnificative.

Diferențe între femei și bărbați

Analiza evidențiază diferențe între grupuri. Femeile tind să plaseze începutul bătrâneții mai târziu decât bărbații. În același timp, persoanele care au probleme de sănătate fixează acest prag mai devreme decât cele care se consideră sănătoase.

Nivelul de educație sau felul în care oamenii își percep propria vârstă nu explică singure aceste variații. Cercetătorii indică două explicații principale. Oamenii trăiesc mai mult. Pensionarea are loc la vârste mai înaintate.

Impact asupra societății

Felul în care definești bătrânețea influențează decizii importante. Politicile publice privind sănătatea, pensiile și serviciile sociale depind de această percepție.

O limită mutată mai târziu poate reflecta atât o stare fizică mai bună, cât și o schimbare de mentalitate față de îmbătrânire.

Mamă și jurnalist, Loredana oferă o voce echilibrată pentru toți părinții care vor să își înțeleagă mai bine copiii. Scrie despre parenting cu sensibilitatea unei mame și rigoarea unui jurnalist, din experiența reală, consultă specialiști, verifică informațiile și selectează doar ceea ce este cu adevărat util pentru familie.
Alte știri
x close