„Războiul” unui învățător cu stereotipurile și frica unei societăți conservatoare. Prof. Rizea: „Ambele genuri pot face orice meserie!”
27 Aprilie 2026
A se preface că hrănești o păpușă sau că îngrijești un pluș nu este doar un comportament drăgălaș.
Potrivit unui studiu australian, aceste jocuri de imitație ar putea avea un impact de durată asupra sănătății mentale a copiilor, la câțiva ani distanță.
A se preface că ești părinte, medic sau supererou, aceste mici jocuri din viața de zi cu zi, adesea considerate banale, ar putea juca de fapt un rol extraordinar în dezvoltarea copiilor. Aceste momente de imaginație ascund un mecanism important pentru bunăstarea lor viitoare.
Acest lucru este arătat de un studiu realizat de Universitatea din Sydney și publicat în Early Childhood Education Journal. Cercetătorii au urmărit peste 1.400 de copii australieni pe parcursul mai multor ani pentru a înțelege mai bine impactul jocului simbolic, adică jocul de tip „de-a…”. Jocurile de imitație ar avea efecte vizibile chiar și la câțiva ani distanță
Capacitatea de joacă a copiilor a fost observată încă de la vârste fragede, între 2 și 3 ani, iar apoi sănătatea lor mentală a fost evaluată de două ori, între 4 și 5 ani și între 6 și 7 ani.
Astfel, copiii care foloseau cel mai mult imaginația în jocurile lor prezentau mai puține probleme emoționale și comportamentale în școala primară.
„Am constatat că diferențele în capacitatea de a se juca de-a ceva foarte devreme în viață erau legate de diferențe în rezultatele sănătății mentale câțiva ani mai târziu”, explică cercetătoarea dr. Fontini Vasilopoulos, care a coordonat studiul, potrivit Parents.
CITEȘTE ȘI: Părinții cu IQ ridicat au aceste 11 obiceiuri care cresc copii mai deștepți decât ei
Un joc esențial, adesea subestimat
Aceste rezultate capătă o importanță specială în prezent, într-un context în care copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor și participă la activități foarte structurate.
„Aceste rezultate sunt deosebit de relevante astăzi, când mulți copii petrec mai mult timp în fața ecranelor și au mai puține ocazii de a se juca liber și creativ”, subliniază experta. Ea insistă: „Uneori avem tendința să subestimăm jocul simbolic, însă el joacă un rol important în susținerea sănătății mentale a copiilor”.
VEZI ȘI: Nici mai multe ore, nici mai multe teme! „Revoluția” care îi învață pe copii să învețe mai bine
De ce aceste jocuri au un efect atât de benefic
Dacă rezultatul este clar, cercetătorii încă încearcă să explice cu precizie de ce aceste jocuri au un impact atât de pozitiv. O ipoteză frecvent discutată este legată de gestionarea emoțiilor, însă aceasta nu pare suficientă.
„Se presupune adesea că reglarea emoțională explică modul în care jocul din copilăria timpurie influențează sănătatea mentală ulterioară, dar rezultatele noastre nu confirmă această ipoteză”, recunoaște dr. Vasilopoulos.
Pot fi implicate și alte mecanisme, în special cele legate de dezvoltarea creierului. Cercetătorii vorbesc despre „cogniția încorporată”, care activează anumite zone ale creierului implicate în atenție sau anxietate.
