România se confruntă cu un sistem educațional ineficient, în special la nivelul învățământului preuniversitar, unde calitatea scăzută a competențelor dobândite de elevi, rata ridicată a abandonului școlar și creșterea analfabetismului funcțional sunt semnele unui sistem în criză. Ministrul Educației, Daniel David, atrage atenția că toate acestea se transformă într-un risc de securitate națională.
Aceste concluzii apar în „Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, un document asumat de ministrul Daniel David, dar care nu reprezintă poziția oficială a Guvernului sau a Ministerului Educației și Cercetării.
Raportul subliniază că învățământul obligatoriu, de la grădiniță până la liceu, trebuie să fie capabil să le transmită elevilor competențele esențiale pentru viață și muncă.
„Învăţământul preuniversitar obligatoriu, preşcolar-primar-gimnazial-liceal, trebuie să transfere, prin educaţie, cele opt competenţe cheie, prin care absolvenţii să devină buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni satisfăcuţi de propria viaţă.”
Ministrul subliniază că este nevoie de o regândire a educației antepreșcolare, care să ofere fundamentele necesare învățământului obligatoriu.
De asemenea, tinerii trebuie să fie capabili să se integreze pe piața muncii după clasa a XI-a (nivel 3 de calificare) sau după finalizarea liceului (nivel 4), ori să continue studiile postliceale sau universitare.
„Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competenţelor, dar şi al accentuării înţelegerii modalităţii de generare ştiinţifică a cunoştinţelor declarative şi procedurale şi a valorilor cuprinse în acestea...”
În ceea ce privește universitățile, raportul propune o recalibrare a calificărilor pentru a răspunde mai eficient nevoilor actuale ale economiei și societății.
„Sistemului naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licenţă; 7 - master; 8 - doctorat), care să îşi păstreze şi să îşi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii.”
Calificările de nivel licență ar trebui să fie conectate direct cu cerințele pieței muncii, în timp ce nivelurile master și doctorat să stimuleze specializarea și inovația.
„Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul generării şi/sau utilizării celei mai avansate cunoaşteri ştiinţifice, astfel încât absolvenţii să nu rămână prizonierii cunoaşterii asimilate în timpul studiului...”
Un alt punct sensibil analizat în raport este sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), descris ca fiind fragmentat, ineficient și incapabil să atragă resurse internaționale.
„O arhitectură depăşită (fragmentată, greu de coordonat, prost distribuită la nivel naţional şi cu suprapuneri care frânează dezvoltarea şi iroseşte resurse)...”
România, deși este a șasea țară ca mărime a populației din Uniunea Europeană, produce prea puțină cunoaștere relevantă, iar cea de calitate nu are, în mare parte, origine românească.
„România produce prea puţină cunoaştere, din cunoaşterea produsă prea puţină este de calitate, iar din cunoaşterea de calitate prea puţină este de concepţie românească.”
Reformele propuse în raport vizează o nouă arhitectură pentru CDI, bazată pe misiuni clar diferențiate pentru actori diverși, coordonare eficientă și masă critică necesară pentru competitivitate internațională.
„Resursa umană va deveni mai competitivă şi mai bine finanţată. După reformele propuse, sistemul naţional de CDI va genera cunoaştere ştiinţifică avansată, cu impact asupra inovaţiilor tehnologice şi culturale.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil