De ce limba română trebuie predată ca o limbă străină copiilor din diaspora? Elena Platon trage un semnal de alarmă

Invitată în platou a fost prof. univ. dr. Elena Platon, director al Departamentului de Limbă, Cultură și Civilizație Românească de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar și coordonator al Institutului Român de Limbi ca Limbi Europene.

Subiectul este de maxim interes pentru autoritățile române și comunitățile din diaspora, în condițiile în care tot mai mulți copii români cresc în afara granițelor țării, vorbind de multe ori o altă limbă maternă.

Flaviu George Predescu: „Vrem să înțelegem generația născută în afara granițelor”

Moderatorul emisiunii a subliniat complexitatea temei: „Ne interesează nivelul cognitiv al copilului român din diaspora, psihologia sa, și mai ales cum putem construi o relație trainică cu aceste noi generații. Întrebarea fundamentală e simplă, dar profundă: cum mai învață un copil român, născut și crescut într-o altă țară, limba română?”.

Pentru a găsi răspunsuri, Flaviu Predescu a apelat la una dintre cele mai importante voci academice în domeniu, doamna Elena Platon, expert cu o vastă experiență în predarea limbii române ca limbă străină și coordonatoare a mai multor manuale și programe didactice.

Elena Platon: „Este o eroare să presupunem că româna e limbă maternă pentru toți copiii născuți din părinți români”
Profesoara Elena Platon a explicat că nu este suficient să considerăm automat limba română ca fiind limbă maternă pentru copiii românilor stabiliți în afara țării. În multe cazuri, limba română este a doua sau chiar a treia limbă învățată de acești copii:

„Mi-am dat seama din ceea ce ați spus că dumneavoastră ați dori să punem accentul foarte tare pe proiectele pe care le avem în vedere pentru prezervarea limbii române în rândul copiilor din diaspora, însă cred că în acest moment mai potrivit ar fi să vă explic de ce considerăm că asemenea echipe... ar putea veni cu niște soluții pentru acest nou tip de public țintă pe care noi îl avem în vedere în viitorii ani pentru următoarele noastre proiecte”.

Așadar, predarea limbii române nu mai poate porni de la premisa că elevul are deja o bază solidă. Dimpotrivă, este nevoie de o abordare pedagogică specifică predării unei limbi străine.

De ce e greu de acceptat că româna poate fi limbă străină?

„Da, nu este o întrebare foarte ușoară, de ce? Pentru că, ani de zile, în imaginarul românilor, limba română, care pentru ei, evident, este o limbă maternă, a fost foarte greu de asociat cu acest concept de limbă străină. Pentru că, așa cum este firesc în mintea fiecăruia dintre noi, orice limbă străină nu este decât un fel de, să-i spunem, transcrierea limbii materne. Așadar, suntem extrem de atașați de limba pe care am învățat-o noi așa, de la mama sau de la tatel nostru”, a explicat Elena Platon. Aderarea la ideea că româna poate fi o limbă străină, chiar și pentru copii de origine română, contravine reflexelor culturale ale majorității.

Totuși, realitatea lingvistică din diaspora contrazice aceste așteptări. În multe cazuri, limba dominantă în viața de zi cu zi a copiilor este cea a țării gazdă. Fără intervenție didactică specializată, limba română riscă să fie uitată sau învățată superficial.

O istorie a predării limbii române ca limbă străină

Elena Platon a oferit și o scurtă lecție de istorie a domeniului: „În primii ani, a circulat un alt termen, și anume, acela de română pentru studenții străini... începuturile acestui domeniu... sunt legate de o decizie a statului socialist din 1974... aceea de a înființa în marile universități... o secție numită Ani Pregătitori de Limba Română pentru Cetățenii Străini”.

Dacă în trecut accentul era pus pe studenți străini aduși în România pentru studii, astăzi spectrul beneficiarilor s-a extins: de la studenți Erasmus și diplomați, la migranți și, în mod esențial, copiii din diaspora românească.

„De ce am făcut acest lucru? Fiindcă, revin puțin la româna ca limbă străină, ne-am dat seama că dacă studenții noștri străini din anul pregătitor sunt capabili, pe parcursul a 600-700 de ore de cursuri practice de limba română să ajungă de la nivelul 0, cum vă spuneam, la nivelul B2. Comparând cu numărul de ore pe care copiii minorităților le au în programă școlară, erau 4 la momentul respectiv, ne-am dat seama că în momentul în care ei ajung în liceu, dacă profesorii ar îmbrățișa metodele recomandate de către noi, ar utiliza materiale didactice, scenarii didactice care să le dicteze pașii de urmat la fiecare lecție de limba română, ar trebui să obțină rezultate comparabile și să nu ne mai găsim în situația în care, în clasa a noua, de exemplu, vin copiii care au un nivel elementar de cunoașterea limbii române, care nu le permite să promoveze examenul de bacalaureat”.

O nevoie acută de profesori specializați

Dincolo de metodele didactice și de manuale, este nevoie de cadre didactice pregătite să predea limba română ca limbă nematernă. „Noi mergem pe aceste trei dimensiuni, în care nu numai că se predă limba română vorbitorilor non nativ, dar încercăm să completăm această componentă didactică și cu o importantă muncă de cercetare și un adevărat proces de formare a cadrelor didactice care să lucreze cu acest tip de public țintă”, a explicat profesoara Platon.

Această formare este esențială pentru eficiența procesului educațional. Nu orice profesor de limba română este automat calificat să predea copiilor din diaspora, iar diferențele culturale, emoționale și cognitive sunt semnificative.

Video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.