Ce cred cu adevărat bunicii despre tendințele actuale de parenting: „Unii părinți, prea permisivi” /„Ar trebui să îi lase să fie copii”
19 Ianuarie 2026
În timp ce unul din patru tineri europeni reușește să îmbine școala cu un loc de muncă, în România situația arată cu totul diferit. Datele Eurostat arată că doar 2 tineri români din 100 aleg sau reușesc să muncească în paralel cu studiile, un procent de aproape zece ori mai mic decât media Uniunii Europene.
Specialiștii în resurse umane spun că unul dintre motive este desprinderea mai târzie de familia de origine și sprijinul financiar constant oferit de părinți.
Munca, o necesitate pentru independență
Andreea Pătrașc are 22 de ani și a intrat pe piața muncii imediat după ce a împlinit 18 ani. Astăzi este studentă, iar veniturile obținute din job sunt importante pentru a se putea întreține. Spune că a avut noroc de un angajator dispus să îi ofere un program flexibil, astfel încât să poată ajunge și la cursuri.
„Este destul de dificil și muncă, și facultate și nu putem să renunțăm la muncă, să mergem doar la facultate sau invers. Pentru că fiecare are un vis. Am nevoie de bani, vreau să fiu independentă”, spune Andreea Pătrașc la Știrile PRO TV.
România, pe ultima treaptă a clasamentului
Statisticile Eurostat pentru anul 2024 confirmă că foarte puțini tineri români cu vârste între 15 și 29 de ani au un loc de muncă în timpul studiilor. Diferențele față de alte state europene sunt evidente.
Chiar și țări precum Croația sau Grecia se află înaintea României, cu aproximativ 6% dintre tineri implicați simultan în studii și muncă. La polul opus se află Țările de Jos, unde aproape 75% dintre studenți au și un job.
Decalaj de maturizare și lipsă de oportunități
Specialiștii în resurse umane spun că în România se observă un decalaj de maturizare comparativ cu alte state europene. Mulți tineri părăsesc târziu casa părintească, fie din lipsă de alternative, fie din confort, iar acest lucru întârzie intrarea pe piața muncii.
La nivel european, 71,4% dintre tinerii Uniunii se află în afara forței de muncă, fie pentru că nu pot lucra, fie pentru că nu își doresc acest lucru, iar aproximativ 3% sunt șomeri și caută activ un loc de muncă. În România, procentul celor aflați în afara pieței muncii ajunge la 97%, restul fiind tineri șomeri.
Universitățile și companiile, prea puțin conectate
Un alt obstacol important îl reprezintă lipsa parteneriatelor solide între universități și mediul privat. Specialiștii spun că, în România, colaborările care le-ar permite studenților fără experiență să lucreze legal și organizat în timpul studiilor sunt încă insuficient dezvoltate, iar acest lucru reduce șansele tinerilor de a câștiga experiență profesională din timp.
