„Sunt profesor și de asta mă tem cel mai mult zi de zi”, spune un cadru didactic: „Sunt îngrozită!”
13 Februarie 2026
Un terapeut a vorbit pe TikTok pentru a explica ce fraze nu ar trebui să le spunem băieților, pentru a preveni ca aceștia să fie influențați de masculinitatea toxică.
„Nu fii laș, fii bărbat!” este o frază pe care mulți părinți o rostesc atunci când copiii lor se află într-o situație vulnerabilă. Totuși, pe TikTok, un terapeut explică faptul că astfel de cuvinte trebuie evitate cu orice preț.
Pe contul @raisingboysandgirls, David Thomas discută despre mesajele greșite pe care le primesc de obicei băieții și cum ar trebui să intervenim pentru a le schimba.
„Fii bărbat”: o frază nepotrivită
„La vârsta de 9 sau 10 ani, creierul unui băiat începe să canalizeze toate emoțiile primare - frica, tristețea, confuzia, dezamăgirea - într-o singură emoție. Și care este această emoție? Este furia”, începe Dr. Thomas.
„Și din punct de vedere cultural, cred că transmitem băieților mesaje care spun că este normal să fii furios, dar nu este normal să fii trist. Este normal să fii furios, dar nu este normal să îți fie frică sau să te îngrijorezi.”
Apoi, el afirmă că fraza clasică și complet toxică „Fii bărbat” trebuie interzisă, explicând ce se află de fapt în spatele acesteia.
„Dacă descompunem cu adevărat această frază, dacă ne gândim la ceea ce conține, cred că aceasta transmite mesaje de genul „nu mai avea emoții și nu cere ajutor”, potrivit Parents.
Iată fraza pe care să o spui copilului tău când este într-o perioadă sensibilă
Conform expertului, acest tip de mesaje este toxic și nu îi pregătește pe băieți să își gestioneze emoțiile atunci când devin mai mari. Specialistul sugerează fraze precum: „În loc să spui: «Nu mai plânge», ar trebui ca băieții tăi să audă lucruri de genul «Hai să încercăm să înțelegem mai bine. Văd că te apasă ceva. Hai să vorbim despre asta».”
Aceste mesaje arată că, în calitate de părinți, suntem acolo pentru a-i ajuta să rezolve o problemă sau un sentiment profund, în același timp reducând starea de excitație care s-ar putea transforma în furie.
Scopul este, în final, de a trece de la o soluție de coreglație la o soluție de autoreglare, la fel cum înveți un copil să meargă cu bicicleta.
„Dacă cad de pe bicicletă și se lovesc, le vom oferi puțin confort și sprijin și îi vom ajuta să se urce din nou pe bicicletă pentru a merge mai departe”, conchide acesta.
