Specialiștii explică unele dintre cele mai frecvent folosite prescurtări din mesajele adolescenților și atrag atenția asupra celor care nu ar trebui niciodată ignorate.
Părinții mileniali sunt deja familiarizați cu acronimele. De fapt, milenialii și generația X sunt responsabili pentru popularizarea expresiei „LOL” (laughing out loud / râd în hohote), atât de mult încât a fost inclusă în Dicționarul Oxford al Limbii Engleze în 2011.
Și totuși, chiar și cei care se pricep la tehnologie descoperă că adolescenții de azi comunică prin mesaje text folosind o combinație de litere, cifre, simboluri și emoji-uri care par a fi dintr-o limbă complet diferită. (Recunoașteți scenariul, nu-i așa?)
Deși majoritatea acronimelor sunt inofensive, unele mesaje ascund semnale de alarmă importante. Mai exact, anumite coduri de mesaje text pot indica episoade de hărțuire cibernetică, probleme de sănătate mintală sau chiar comportamente riscante.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Acronimele clasice sunt formate din inițialele cuvintelor dintr-o expresie (de exemplu, „ILY” în loc de „I love you”). Însă Titania Jordan, Chief Parenting Officer la Bark Technologies, o companie specializată în siguranța copiilor online, atrage atenția că mesajele codate sunt mai complexe: combinații de litere, emoji-uri, abrevieri sau termeni aparent inofensivi, care ascund de fapt alte semnificații.
Tocmai de aceea sunt mai greu de descifrat de către adulți și exact asta e intenția.
„Acronimele sunt create pentru a scurta timpul de tastare, e mai rapid să scrii «ILY» decât «Te iubesc»”, explică Jordan, potrivit parents.com. „Dar codurile de mesaje text sunt altceva. Ele pot fi folosite pentru a ascunde intenționat anumite conversații de ochii celor care monitorizează”.
Folosirea acestor coduri nu indică neapărat un comportament riscant.
Erin Walsh, autoare a cărții It's Their World: Teens, Screens, and the Science of Adolescence și cofondatoare a Spark & Stitch Institute, spune că unele dintre aceste prescurtări sunt pur și simplu parte din limbajul adolescenților moderni.
„Este adevărat că unii tineri folosesc coduri pentru a ascunde anumite comportamente de adulți”, afirmă Walsh. „Dar adesea, ele sunt doar modalități de a comunica rapid, de a se conecta cu prietenii și de a-și afirma apartenența la un grup”.
SURSA FOTO: freepik.com @standret
Limbajul adolescenților în mediul digital este în continuă schimbare, iar noile acronime apar aproape zilnic, avertizează Titania Jordan, expertă în siguranță online.
Iată o listă cu cele mai frecvente expresii pe care copiii și adolescenții le folosesc în conversațiile lor prin mesaje sau pe rețelele sociale.
BRB – „Mă întorc imediat”
BTW – „Apropo”
FOMO – „Frica de a rata ceva”
GOAT – „Cel mai bun din toate timpurile”
GTG – „Trebuie să plec”
GR8 – „Grozav”
IMO – „În opinia mea”
ISO – „În căutarea”
IYKYK – „Dacă știi, știi” (aluzie la o glumă sau un context cunoscut doar de un grup restrâns)
ILY – „Te iubesc”
IRL – „În viața reală”
JK – „Glumesc”
L8R – „Mai târziu”
LMAO – „Râd în hohote”
LOL – „Râd cu poftă”
NP – „Nicio problemă”
OMW – „Pe drum”
OFC – „Desigur”
ROTF – „Cad pe jos de râs”
SMH – „Dau din cap” (exprimă dezamăgire sau neîncredere)
TBH – „Ca să fiu sincer”
TYVM – „Mulțumesc foarte mult”
WYD – „Ce faci?”
WYA – „Unde ești?”
WUF – „De unde ești?”
Adolescenții folosesc unele prescurtări adesea pentru a ascunde conversații sensibile sau comportamente riscante.
ASL – „Vârstă / sex / locație”
CD9 / Cod 9 – „Părinții sunt prin preajmă”
DTF – „Disponibil pentru sex”
FBOI – „Băiat care caută doar sex”
FWB – „Prieteni cu beneficii”
LMIRL – „Hai să ne vedem în viața reală”
NP4NP – „Poză nud pentru poză nud”
POS – „Părinte peste umăr” (indică că un adult urmărește conversația)
TDTM – „Vorbește-mi murdar”
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Experții atrag atenția că tot mai multe coduri din mediul online sunt legate de autovătămare, depresie sau gânduri suicidare. Recunoașterea acestor semne poate salva vieți.
Potrivit lui Titania Jordan, următoarele expresii ar trebui să aprindă imediat un semnal de alarmă dacă apar în postările sau mesajele adolescentului:
KMS – „Mă sinucid”
KYS – „Mă sinucid”
Unalive – Folosit ca eufemism pentru „mort” sau „mă sinucid”
Sewerslide – Joc de cuvinte care înlocuiește termenul „suicid”
Grippy sock vacation – Expresie ironică pentru o internare într-o clinică de psihiatrie
Menty B – Prescurtare pentru „mental breakdown” (cădere nervoasă)
Am mâncat paste în seara asta – Frază cod pentru „Am avut gânduri suicidare”
Mi-am terminat șamponul și balsamul în același timp – Alt indiciu pentru gânduri suicidare.
„Dacă cineva îi scrie copilului dumneavoastră «KYS» pe Instagram sau în mesaje private, acest lucru poate fi un semn de bullying și trebuie luat în serios”, avertizează Jordan. „Astfel de comentarii pot afecta stima de sine și sănătatea mintală a adolescentului”.
De asemenea, chiar dacă expresii precum STFU („Taci dracului din gură”) pot părea doar replici dure între adolescenți, atunci când sunt publice sau repetate, pot indica episoade de hărțuire online (cyberbullying).
Specialiștii subliniază că simpla cunoaștere a semnificației acestor acronime sau coduri nu este suficientă. Contextul în care sunt folosite contează enorm.
„Un singur cod rar spune întreaga poveste”, explică Erin Walsh, expertă în sănătatea mintală a adolescenților.
De exemplu, prescurtarea KMS (care poate însemna „Mă sinucid”) este uneori folosită într-un context serios, dar alteori apare în glume sau conversații banale, ca expresie a frustrării sau a stânjenelii.
Pentru a face diferența între un semnal real de alarmă și o simplă exprimare din cultura digitală, Walsh recomandă să menținem o comunicare constantă cu adolescentul.
Iată câteva sfaturi practice:
În loc să reacționezi imediat sau să tragi concluzii, încearcă să înțelegi contextul. Întreabă-l calm pe copil ce înseamnă un anumit mesaj sau acronim și de ce l-a folosit.
„Este perfect normal să existe pauze lungi în conversație. Adolescenții au nevoie de timp pentru a-și analiza emoțiile și interacțiunile online”, spune Walsh.
Ascultarea activă și răbdarea vor oferi mai multă claritate decât o prelegere impulsivă.
„Un simplu «Te-am prins!» sau reacțiile bruște pot genera tensiuni și mai mari”, avertizează Walsh.
Când adolescenții simt că sunt urmăriți sau pedepsiți, există riscul să devină mai secretoși. În loc să construim o relație de încredere, ajungem să amplificăm distanța.
Încurajează un spațiu sigur în care copilul tău să simtă că poate vorbi deschis, fără teama de represalii.
Codurile legate de autovătămare sau suicid pot ridica întrebări apăsătoare pentru un adolescent:
„Prietenul meu chiar vorbea serios?”, „Ar trebui să spun cuiva?”, „Ce fac mai departe?”
Sprijină-l fără să-l presezi. Spune-i clar că ești acolo să-l asculți, să-l ajuți și că poate vorbi cu tine despre orice. Asta creează un spațiu sigur pentru discuții bune și emoții reale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil