„Nu vreau să îmi mai găsesc copilul plângând!” Scrisoarea unei mame, către profesoara de matematică: „Sunt convinsă că și alți părinți gândesc la fel că mine”

Data publicării:
„Nu vreau să îmi mai găsesc copilul plângând!” Scrisoarea unei mame, către profesoara de matematică: „Sunt convinsă că și alți părinți gândesc la fel că mine” / FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @Guzov Ruslan
„Nu vreau să îmi mai găsesc copilul plângând!” Scrisoarea unei mame, către profesoara de matematică: „Sunt convinsă că și alți părinți gândesc la fel că mine” / FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @Guzov Ruslan

Nicoleta, o mamă din Târgoviște cu un copil de gimnaziu, și-a făcut vocea auzită printr-o scrisoare deschisă adresată profesoarei de matematică a fiului său. 



Cu un ton deschis și sincer, mămica și-a exprimat îngrijorările ei:

„Doamna profesoară,

Sunt convinsă că această scrisoare va ajunge într-un final și la dumneavoastră. Sunt mama lui Tedi și vă asigur că în școlile românești sunt mulți de Tedi și mulți profesori că dumneavoastră. Sper că această scrisoare să nu aibă repercursiuni asupra copilului meu, dar, dacă va avea, să știți că nu voi lasă lucrurile așa, înainte de toate eu vreau un copil fericit, nu un copil timorat, vreau să participe cu drag la ore nu să tremure și să îi fie frică atunci când se apropie ora dumneavoastră. (...) Nu este cel mai bun la matematică dar, este copilul meu și pentru mine contează să fie un copil bun, blând, cinstit, un stâlp de baza al societățîi într-un domeniu care să îi și placă.

Îmi pare rău că nu îl pot "îndopa" cu radicali și ecuații cu n necunoscute, nu îi plac, asta e, iar aici este și vina dumneavoastră pentru că nu ați reușit să îl faceți să îi placă materia pe care o predați. Nu le mai dați teme din materia pe care nu ați predat-o încă! Și dacă din întâmplare (sau nu) o faceți, nu îi mai așteptați "la cotitură" și îi întrebați fix acel lucru și apoi îi criticați că nu au rezolvat singuri pentru că nu aveau cum. Important este că a avut voință și a fost sprijinit de cineva!

Nu vreau să îmi mai găsesc copilul plângând așa cum l-am găsit astăzi după ora dumneavoastră! Asta e, nu toți vor/ vom fi matematicieni, societatea are nevoie și de strungari, constructori sau chiar măturători, și acestea sunt meserii din care se pot câștiga bani cinstiți.

Sunt convinsă că și alți părinți gândesc la fel că mine dar nu au curajul să v-o spună de teamă, teamă că le veți pune note mici copiilor.

Știți, asta e răzbunare... Sistemul nostru de învățământ este oricum greșit și știți și dumneavoastră și mulți alți profesori asta. La ce îi vor folosi adultului de mâine radicalii și ecuațiile sau altele dacă va lucra de exemplu într-un supermarket? Sau va lua drumul străinătății? La nimic, va spun eu! Știți cu câtă frică se gândesc elevii de clasa a V-a că le-ați putea fi dumneavoastră profesoară? Și cât răsuflă de ușurați când află că nu veți fi dumneavoastră?

Încercați să rămâneți în inimile acestor copii că o prietenă, că o sora mai mare, că un om care le-a deschis un drum în viață. Dacă ei aleg să nu o ia pe acel drum, dacă nu le place sau se împotmolesc nu e vină dumneavoastră. Își vor aminti însă, cu drag de profa de mate”, a transmis Nicoleta pe pagina de Facebook.

Reacțiile părinților români

„Foarte bine spus! Un adevăr pe care mulți nu îl văd sau tac din teama repercusiunilor”.

„Copiii din ziua de azi sunt traumatizați cu foarte multe teme pe care poate profesorii încă nu le predau. (...) Profesorii nu își dau interesul so îl facă pe copil să îi placă aceea materie și de aia copii nu își mai dau interesul”

„Bravo, de 10.000 de ori! Aceeași problemă înfrunt zilnic cu fiul meu... același tipar de profesor și același stil de a intimida elevii!”

„Am trecut prin așa ceva cu copilul meu. Sistemul e de vină, iar copiii noștrii rămân afectați emoțional. Este o mare, foarte mare problemă că acești oameni ziși profesori nu sunt luați la rost de nimeni. Nimeni și nimic nu schimbă această traumă cu care rămâne copilul nostru, decât noi părinții. Nu ne rămâne decât să fim alături de copilul nostru, să-l încurajăm, să-l susținem, dar mai ales să știe că este iubit și acele momente triste cu acel profesor nu trebuie să îl afecteze. Pentru că, în final, copilul este mai bun în tot ce face. Niciodată nu i-am cerut fiicei mele să fie premiantă, doar să facă atât cât poate. Iar astăzi fiica mea este studentă. Întotdeauna să avem încredere în copilul nostru, iar el să știe acest lucru. Fii alături de copilul tău”.

„Și noi suferim din motive similare... încurajează copilul, nu e necesar să aibă cele mai mari note, trebuie să aibă încredere în el, asta contează, încrederea”.



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Social
Tagurile articolului: elev mama matematica profesor scrisoare





DC Media Group Audience
pixel