Opt mituri despre disciplina pozitivă: „Este important să ne educăm și să înțelegem cu adevărat ce presupune”

Data publicării:
Opt mituri despre disciplina pozitivă „Este important să ne educăm și să înțelegem cu adevărat ce presupune”. FOTO: freepik.com @gitfrost
Opt mituri despre disciplina pozitivă „Este important să ne educăm și să înțelegem cu adevărat ce presupune”. FOTO: freepik.com @gitfrost

Este important să trecem în revistă aceste mituri și exagerări legate de disciplina pozitivă pentru a înțelege mai bine această abordare educativă. 



În primul rând, să clarificăm ce înseamnă „disciplină pozitivă”. Aceasta este o metodă parentală și educațională care promovează respectul reciproc, empatia și comunicarea eficientă în relația cu copiii. Scopul său este de a dezvolta abilități sociale și emoționale la copii și de a gestiona comportamentul într-un mod constructiv.

Diferența majoră față de parentingul tradițional este că disciplina pozitivă nu se bazează pe frică sau control. În schimb, pune accent pe înțelegerea nevoilor emoționale ale copiilor și pe crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea lor. Ea implică, de asemenea, stabilirea de limite clare, dar iubitoare, încurajarea auto-reflecției și învățarea responsabilității.

Disciplina pozitivă nu are ca scop doar corectarea comportamentului, ci și predarea de abilități esențiale, cum ar fi reziliența, empatia și autoreglarea emoțională. Această abordare construiește relații puternice și contribuie la dezvoltarea holistică a copiilor.

Cu toate acestea, când o astfel de abordare capătă notorietate, există tendința ca miturile și exagerările să apară. Este important să ne educăm și să înțelegem cu adevărat ce presupune disciplina pozitivă, în loc să ne bazăm pe aceste interpretări greșite, spun specialiștii. Această abordare educativă poate aduce beneficii semnificative pentru copii și pentru relația cu părinții lor.

Acestea sunt unele dintre cele mai răspândite mituri despre disciplina pozitivă!

Citește și De ce este important să cunoști temperamentul copilului tău și cum te afectează acesta? Sfaturi esențiale pentru părinți

MIT: Construiește personalități slabe și capricioase

Disciplina pozitivă promovează un tratament amabil și iubitor al copiilor, care este mai puțin ierarhic decât abordarea tradițională. Însă, să nu confundăm amabilitatea cu slăbiciunea. Cu siguranță, această abordare aduce numeroase aspecte pozitive, precum securitatea și dragostea, dar nu cu prețul slăbiciunii.

De fapt, disciplina pozitivă susține și încurajează responsabilitatea în rândul copiilor. Ea îi ajută să dezvolte abilități precum efortul, gândirea critică și autonomia. Prin această metodă, copiii învață să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, să înțeleagă consecințele acestora și să ia decizii responsabile.

Așadar, disciplina pozitivă nu construiește personalități slabe și capricioase, ci, dimpotrivă, le cultivă un set de valori și abilități care îi vor ghida pe copii către dezvoltarea unei personalități puternice, responsabile și empatice. Este important să înțelegem că această abordare se axează pe construirea unor baze solide pentru viitorul copiilor, bazate pe respect, încredere și înțelegere.

MIT: Nu stabilește limite

Există o concepție greșită că educația pozitivă nu stabilește limite, dar acest lucru nu este adevărat. De fapt, educația pozitivă recunoaște importanța stabilirii limitelor în parenting. Ceea ce face diferența este modul în care aceste limite sunt gestionate, în special atunci când copiii trec peste ele.

Educația pozitivă promovează aspecte precum flexibilitatea și comunicarea bidirecțională, dar asta nu înseamnă desfrânare. Aceasta subliniază necesitatea de a stabili limite clare și de a le comunica copiilor noștri. Aceasta implică faptul că trebuie să fim consecvenți și să le oferim copiilor noștri un cadru sigur și clar în care să crească și să învețe.

Mai mult decât atât, disciplina pozitivă ne învață să ne adresăm copiilor noștri cu seriozitate atunci când este necesar. Acest lucru nu înseamnă că părinții care urmează această abordare sunt prea amabili sau că nu pun limite. Părinții recunosc că abordarea pozitivă poate fi și trebuie să fie echilibrată cu gestionarea consecințelor când copiii trec peste limită. Așadar, educația pozitivă și stabilirea limitelor nu se exclud reciproc, ci se completează, contribuind la creșterea copiilor într-un mod echilibrat și responsabil.

MIT: Nu există pedepse, atunci fac ce vor

Să lămurim un aspect important - educația pozitivă nu înseamnă că băieții și fetele pot face tot ce doresc fără consecințe. Scopul final al acestei abordări nu este să elimine limitele sau regulile. Mai degrabă, vizează stabilirea acestor limite, dar adoptă o abordare diferită atunci când acestea sunt depășite.

În educația pozitivă, se pune accent pe consecințele care ar trebui să fie logice și naturale, nu impuse sau punitive. În loc de pedeapsă, se preferă predarea, comunicarea, cuvintele și argumentele. Este o abordare care implică copiii în înțelegerea consecințelor acțiunilor lor și îi încurajează să se asume responsabilitatea pentru aceste acțiuni.

Deci, educația pozitivă nu înseamnă lipsa limitelor sau pedepsirea. Ea oferă o modalitate alternativă de a gestiona comportamentul copiilor, făcându-i să înțeleagă de ce regulile sunt importante și cum acțiunile lor pot avea consecințe în mod natural. Cu această abordare, educarea se poate face fără a recurge la pedepse punitive.

Vezi și Cele patru afirmații pe care trebuie să le spui copiilor tăi pentru a-i educa cu succes, potrivit unui expert în parenting

MIT: Nu există niciodată un NU pentru un răspuns

Un alt mit cu privire la educația pozitivă este că niciodată nu se poate spune „nu”. Aceasta este o înțelegere greșită, deoarece educația pozitivă nu elimină cu desăvârșire cuvântul „nu”. Ceea ce promovează este să evităm folosirea sa în mod sistematic, mai ales în mod rigid și fără explicații.

Educația pozitivă subliniază importanța de a comunica cu copiii într-un mod rațional și constructiv. În loc să spunem doar „nu”, această abordare încurajează explicații, argumente și raționamente. Acest lucru ajută la promovarea gândirii critice, înțelegerii și asertivității în rândul copiilor.

Astfel, educația pozitivă nu exclude cuvântul „nu”, dar ne învață să îl folosim într-un context în care copiii pot înțelege de ce anumite lucruri sunt restricționate. În loc să respingem cuvântul „nu”, ne concentrăm pe folosirea sa cu înțelepciune pentru a facilita o comunicare mai eficientă și pentru a promova dezvoltarea unor abilități esențiale la copii.

MIT: Trebuie să fii un profesionist în domeniu pentru a educa pozitiv

Există o falsă impresie că pentru a practica educația pozitivă trebuie să fii un profesionist în domeniu, cum ar fi un psiholog, un expert în neuroștiință sau educație. Aceasta nu este adevărată, deoarece există numeroase familii care adoptă această abordare fără ca părinții să aibă calificări profesionale în aceste domenii.

Cu siguranță, există nevoie de un efort de documentare și învățare în acest sens, dar este un efort la îndemâna oricui se arată interesat de educația pozitivă. Cărțile, conferințele și studiile sunt surse valoroase de informații pentru a învăța mai multe despre această abordare. În plus, interacțiunea cu profesioniști în domeniul educației, precum consilierii sau profesorii școlari, poate oferi ghidare și sfaturi prețioase.

Prin urmare, educația pozitivă este la îndemâna oricui dorește să se implice în ea. Nu este necesar să fii un expert, ci să ai deschidere pentru învățare și să profiți de resursele disponibile pentru a înțelege mai bine principiile și practicile acestei abordări, care pot avea un impact semnificativ în creșterea copiilor.

MIT: E un moft

Să lămurim un aspect important: educația pozitivă nu este un simplu moft. De fapt, are rădăcini adânci și o istorie solidă care o susține.

Originea acestei modalități de educație poate fi urmărită până la începutul secolului al XX-lea, când Alfred Adler, un medic și psihiatru, a început să exploreze nevoia umană de apartenență. De-a lungul întregului secol XX, mai mulți cercetători au continuat să dezvolte această abordare. Împreună cu progresele în domeniul neuroștiinței, care ne-au ajutat să înțelegem mai bine funcționarea creierului la diferite etape ale vieții, educația pozitivă a cunoscut o creștere semnificativă în ultimul deceniu.

Așadar, nu este un moft trecător, ci o abordare educațională cu temelii solide în cercetare și înțelegerea dezvoltării umane. Cu aceste rădăcini solide, educația pozitivă se dovedește a fi o modalitate eficientă de a sprijini dezvoltarea copiilor într-un mediu bazat pe iubire, respect și înțelegere.

MIT: Respinge tot ce au făcut părinții noștri

Un mit comun despre educația pozitivă este că respinge în totalitate abordarea părinților noștri. Adevărul este mai complex, deoarece educația pozitivă nu neagă totul și nu generalizează toate practicile educaționale ale generațiilor precedente.

Este corect să afirmăm că educația pozitivă promovează linii directoare diferite față de educația tradițională. Aceste diferențe includ o abordare mai puțin ierarhică în relația părinte-copil și o reinterpretare a conceptului de autoritate. În educația pozitivă, abordarea cu „mână grea” nu este văzută ca soluția potrivită.

Cu toate acestea, nu este corect să generalizăm și să considerăm că toți părinții sau toate metodele tradiționale sunt greșite. Educația pozitivă nu respinge trecutul, ci caută să integreze practici bazate pe cercetare științifică care să îmbunătățească dezvoltarea copiilor. Această abordare este susținută de dovezi științifice și se concentrează pe binele copiilor și pe dezvoltarea lor într-un mediu care promovează iubirea, respectul și înțelegerea. Este o evoluție a gândirii părintești și educaționale, bazată pe înțelepciunea dobândită de-a lungul anilor.

Citește și 10 obiceiuri ale părinților care provoacă rău copiilor. Acestea pot lua diverse forme, dar au un lucru în comun: Au consecințe negative pentru cei mici

MIT: Este teorie pură

Nimeni nu a spus că educația ar fi ușoară, și cu siguranță, este mult mai simplu să recurgem la autoritatea agresivă pentru a obține ascultarea copiilor noștri decât să adoptăm abordarea cuvintelor, cum ne sugerează educația pozitivă. Acest lucru este, fără îndoială, o provocare constantă, care poate deveni solicitantă și chiar exasperantă în unele momente. Cu toate acestea, ceea ce contează este că fiecare efort pe care îl depunem lasă o amprentă benefică asupra copiilor noștri.

Educația pozitivă este o abordare care se bazează pe principii și cercetări științifice. Este mai mult decât o simplă teorie; este o filozofie a creșterii și dezvoltării copiilor bazată pe respect, înțelegere și comunicare eficientă. Deși poate părea o misiune dificilă și uneori confuză, această metodă de educație are un potențial imens de a contribui la dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a copiilor. Fiecare picătură de efort în această direcție contribuie la formarea unui viitor mai bun pentru cei mici.



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Metode si tehnici




Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

DC Media Group Audience
pixel