Statutul juridic al copiilor români din Spania și provocările birocratice, explicate de avocata Cristiana Uzuna Carabaș în emisiunea „Născuți în diaspora”.
Situația juridică a copiilor români din Spania, integrarea lor în sistemul educațional iberic, dar și nevoia de digitalizare a instituțiilor românești au fost principalele teme abordate de avocata Cristiana Uzuna Carabaș, membră a Baroului Madrid, în cadrul emisiunii „Născuți în diaspora”, realizată de Flaviu George Predescu.
Întrebată să facă o „radiografie” a situației copiilor români din Spania, avocata a început cu o observație personală: „Toți copiii noștri sunt și frumoși, și inteligenți și reprezintă o mare resursă umană pentru toate țările în care locuiesc, în cazul meu, Spania”, a subliniat ea.
Din punct de vedere juridic, a explicat aceasta, situația copiilor diferă în funcție de momentul sosirii în Spania sau de locul nașterii.
„Dacă s-au născut în România și au venit ulterior în Spania, ei sunt cetățeni minori înregistrați în Registrul Cetățenilor Uniunii Europene și au un certificat care atestă acest lucru. Acest certificat se cheamă popular în Spania NIE verde și înseamnă număr de identificare pentru străini”, a precizat avocata.
O categorie aparte este cea a copiilor născuți direct pe teritoriul spaniol.
„Dacă ambii părinți sunt de acord, după primul an de viață se poate depune cererea pentru dobândirea cetățeniei spaniole”, a explicat ea, menționând o diferență importantă de terminologie între cele două țări: „În dreptul spaniol nu există conceptul de cetățenie, ci cel de națiune, de naționalitate. Noi vorbim de România, ei vorbesc de națiunea spaniolă. Poate influențată și de ei, îmi place să spun că și noi suntem o națiune română”.
Pornind de la realitatea că tot mai mulți români locuiesc și muncesc în afara granițelor, avocata a adus în discuție ideea unei „Românii extrateritoriale”.
„Citeam anul trecut o știre, dacă este adevărată, că mai mulți copii români s-au născut în afara granițelor decât în România. Și atunci poate și noi ar trebui să discutăm despre România extrateritorială. Este un concept bun, dar cred că în momentul de față s-ar potrivi mai bine ideea de națiune română”, a punctat ea.
Birocrația, însă, rămâne o problemă serioasă atât pentru părinți, cât și pentru copii. Avocata a semnalat dificultățile care pot apărea la înregistrarea actelor: „Uneori, autoritățile spaniole știu că trebuie să pună numele românesc exact cum apare, de exemplu, dacă e familia Popescu, să-l cheme pe copil Ionuț Popescu. Dar se mai întâmplă să se confunde lucrurile și te trezești că înregistrează copilul ca și când ar fi spaniol, deși nu au fost depuse toate actele”, a explicat ea.
Astfel, la înregistrarea la consulatul român pot apărea discrepanțe: „Părinții se trezesc că în actele spaniole copilul are un nume, iar în actele românești apare cu numele dinainte de căsătorie al mamei, pentru că în Spania primul nume este cel patern, iar al doilea este numele de domnișoară al mamei”, a detaliat avocata.
În ceea ce privește integrarea în societatea spaniolă, Cristiana Uzuna Carabaș a precizat că majoritatea copiilor români frecventează școlile publice, dar mulți ajung și în școlile concertate, o formă de învățământ hibrid între stat și privat.
„Sunt ca un fel de hibrid între școli private și școală de stat, în sensul că este o entitate privată care are o autorizație de a funcționa, dar o parte din taxă este subvenționată de stat. De exemplu, dacă este o taxă pe copil de 600 de euro pe lună, 200-300 de euro îi dă statul și restul o plătesc părinții”, a explicat ea.
În ciuda dificultăților, copiii români din Spania se remarcă prin rezultate deosebite.
„Să știți că performează foarte bine. Eu sunt fascinată de fiecare dată să văd cum, din familii care nu au avut privilegiul să se nască într-o casă cu bibliotecă de cărți, pentru că provin din familii care muncesc în construcții sau în menaj, copiii aceștia sunt extraordinari”, a spus avocata, adăugând că mulți dintre ei urmează cursuri de formare profesională sau continuă studiile universitare.
Tot mai mulți tineri din România aleg să studieze în Spania, inclusiv la licee sau universități private.
„Părinții lor, nefiind rezidenți legali în Spania, rămân în România, dar copiii vin aici la studii. Și cu toate că în România există o prejudecată privind învățământul privat, aici acest lucru nu există”, a explicat ea.
Mai mult, tinerii români obțin frecvent burse importante. „Avem foarte mulți copii și tineri care vin aici cu burse de cel puțin 50%, iar unele ajung chiar la 75% sau 100%. Vorbim de universități care au taxe anuale de la 25.000 de euro în sus, dar ei vin, învață foarte bine și primesc aceste burse”, a menționat avocata.
Potrivit studiilor de specialitate, prezența unor elevi foarte buni într-o clasă crește performanța generală cu până la 30%, motiv pentru care Spania investește în tinerii talentați, inclusiv români.
„Spaniolii îi primesc cu brațele deschise, mai ales la Madrid. Anul trecut am avut foarte mulți clienți tineri care au venit cu burse, iar eu m-am ocupat de dosarele lor de reședință legală, autorizațiile părinților, tutorii, dacă erau minori și așa mai departe”, a mai spus Cristiana Uzuna Carabaș.
În final, avocata a subliniat nevoia urgentă de digitalizare a instituțiilor românești, în special a serviciilor consulare, pentru a reduce birocrația și a facilita accesul la acte esențiale pentru românii din diaspora.
„Este timpul să simplificăm aceste proceduri, pentru că problemele birocratice complică inutil viața familiilor care încearcă să ofere un viitor mai bun copiilor lor”, a încheiat aceasta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.