Legea recent publicată în Monitorul Oficial clasifică înstrăinarea părintească, definită ca obstrucționarea sau distrugerea nejustificată a relațiilor dintre un copil și unul dintre părinți, de obicei în contextul unui divorț, ca formă de violență psihologică. Această legislație prevede consecințe juridice specifice pentru aceste acțiuni, incluzând posibile repercusiuni asupra custodiei exclusive sau a stabilirii domiciliului copilului la unul dintre părinți.
Conform Legii 123/2024, care modifică Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, începând de astăzi, 10 mai, se urmărește o diminuare a fenomenului de înstrăinare părintească, o problemă frecventă în România.
Noua reglementare definește înstrăinarea părintească ca o formă de violență psihologică în care un părinte sau membrii familiei extinse acționează intenționat pentru a determina copilul să dezvolte rețineri nejustificate sau ostilitate față de celălalt părinte.
Această reținere se manifestă prin suprimarea sentimentelor naturale de afecțiune ale copilului și a dorinței de a petrece timp cu părintele afectat.
Pe de altă parte, ostilitatea se exprimă prin sentimente de dispreț sau dușmănie, conform avocatnet.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
O instanță de judecată va putea constata înstrăinarea părintească la cererea unuia dintre părinți, a procurorului sau a direcției generale de asistență socială și protecția copilului, având ca principal criteriu interesul superior al copilului, conform noii legislații.
Recunoașterea unei astfel de situații va avea implicații juridice importante. Aceasta va fi luată în considerare în evaluarea interesului superior al copilului pentru decizii precum stabilirea domiciliului copilului la unul dintre părinți și organizarea relațiilor personale cu părintele cu care nu locuiește.
Legea stipulează că, în cazurile de înstrăinare părintească, există o prezumție relativă că părintele responsabil de aceasta nu acționează în interesul superior al copilului, punând copilul în situația de a suferi violență psihologică.
Astfel, înstrăinarea părintească poate influența semnificativ decizia referitoare la domiciliul copilului, favorizând stabilirea acestuia la părintele înstrăinat.
SURSA FOTO: freepik.com @freeograph
În situația în care domiciliul copilului este stabilit la părintele acuzat de înstrăinare părintească, instanțele de judecată vor impune măsuri specifice pentru remedierea acestei situații.
Printre acestea se numără stabilirea unui program extins de relații personale între copil și părintele înstrăinat, menit să prevină alte posibile acțiuni de înstrăinare.
Acest program poate include perioade de găzduire temporară a copilului de către părintele înstrăinat sau de o altă persoană semnificativă pentru copil, precum și întâlniri în locuri neutre.
De asemenea, se va asigura consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
În locul amenzilor actuale, legea prevede impunerea de penalități zilnice celor care nu respectă deciziile legate de domiciliul copilului sau programul de relații personale. Sancțiunile vor reprezenta între 10% și 15% din venitul net lunar al persoanei sancționate, dar nu mai puțin de 300 de lei.
Dacă instanța identifică un caz de înstrăinare părintească, aplicarea penalității devine obligatorie și valorile acesteia se pot dubla.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil