În fiecare an, când ceasurile se dau înapoi sau înainte, părinții se confruntă cu aceeași întrebare: cum se adaptează copiii la schimbarea orei?
Pentru adulți, trecerea pare un simplu detaliu de calendar. Pentru cei mici însă, efectele pot fi mai mari. Neurofiziologul și expertul în somnologie Óscar Larrosa avertizează că modificarea orei „nu este potrivită pentru nicio vârstă” și explică de ce corpul are nevoie de stabilitate, nu de ajustări forțate de ceas.
„Organismul funcționează după un ritm intern de 24 de ore, care se sincronizează cu lumina naturală. Când schimbăm ora, perturbăm acest echilibru, chiar dacă diferența pare mică”, explică specialistul pentru hola.com.
SURSA FOTO: freepik.com @evgeniasheidt
Schimbarea orei de două ori pe an afectează în special copiii și adolescenții, pentru că ritmul lor biologic este mai sensibil.
„Nou-născuții și sugarii nu au un ritm circadian complet format, de aceea reacționează mai puțin. Dar copiii mai mari și adolescenții simt imediat diferența”, spune Larrosa.
Specialistul subliniază că și o întârziere de o oră a somnului poate avea efecte vizibile.
„Somnul de calitate este important pentru atenție, memorie și echilibru emoțional. O schimbare minoră poate reduce performanța școlară și poate duce la oboseală accentuată”, susține expertul.
Pe măsură ce creierul se maturizează, fiecare oră pierdută contează.
„Copiii nu au încă aceeași capacitate de adaptare ca adulții. Ei pot deveni mai iritabili, mai distrași sau pot avea dificultăți de concentrare chiar și pentru câteva zile”, adaugă Larrosa.
Dacă cei mici se adaptează în câteva zile, adolescenții resimt mult mai puternic efectele.
„La această vârstă, ceasul biologic se schimbă. Tind să adoarmă mai târziu și să aibă nevoie de mai mult somn dimineața. Schimbarea orei agravează această tendință”, explică Larrosa.
Expertul atrage atenția că modificarea orei influențează și starea de spirit: „În lunile de toamnă și iarnă, când orele de lumină sunt mai puține, mulți adolescenți devin mai apatici, iar unii pot prezenta simptome ușoare de depresie sezonieră. Schimbarea orei nu ajută, dimpotrivă, accentuează această vulnerabilitate”.
Efectele nu se opresc la somn. Schimbarea orei afectează și nivelul de energie, apetitul și comportamentul zilnic.
„Copilul poate părea mai obosit dimineața, are nevoie de mai mult timp să se trezească și poate fi mai neatent la ore. Totul pentru că organismul încă nu s-a adaptat la noul ritm impus de ceas”, spune Larrosa.
Pentru părinți, soluția este răbdarea și stabilitatea.
„Cel mai bine este să păstrezi orele de culcare și trezire cât mai constante. Evită schimbările bruște și oferă copilului timp să se adapteze. Lumina naturală dimineața și evitarea ecranelor seara ajută enorm”, adaugă expertul.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Larrosa recomandă o tranziție treptată, mai ales la copiii sensibili sau la adolescenți: „Cu una sau două săptămâni înainte de schimbare, mută treptat ora de culcare și trezire cu 10-15 minute. Astfel, corpul se va adapta natural, fără stres”.
Specialistul avertizează că weekendurile sunt cele mai problematice. „Mulți adolescenți dorm mai mult sâmbăta și duminica, ceea ce dereglează complet ritmul biologic. Este important ca ora de trezire să nu difere cu mai mult de două ore față de restul săptămânii”.
În cazul copiilor cu tulburări de spectru autist, efectele pot fi și mai puternice: „Somnul are un rol crucial în echilibrul neurobiologic al copiilor cu autism. O modificare a rutinei, chiar mică, poate afecta comportamentul și capacitatea de învățare”.
Persoanele cu autism sunt, în general, mai sensibile la schimbările de program și la variațiile de lumină.
„Există dovezi clare că alterarea ritmului circadian le poate agrava simptomele. De aceea, acești copii au nevoie de o rutină strictă, stabilă și predictibilă”, adaugă expertul.
Răspunsul expertului este clar: „Din punct de vedere biologic, ora de vară nu este potrivită pentru nicio vârstă. Ideal ar fi să menținem ora de iarnă pe tot parcursul anului. Este cea care se aliniază cel mai bine cu ritmul natural al luminii și cu nevoile corpului”.
Larrosa admite că mulți adolescenți se simt mai confortabil vara, când ziua este mai lungă și activitățile sunt mai relaxate: „În sezonul cald, sunt mai activi, mai sociabili, mai bine dispuși. Însă, din perspectivă fiziologică, acest lucru nu compensează efectele negative pe termen lung ale schimbării orei”.
Când vine toamna, adaptarea devine mai grea.
„Scăderea luminii naturale, combinată cu obligațiile școlare și trecerea la ora de iarnă, duce la oboseală, scăderea performanței cognitive și, uneori, la tulburări de dispoziție”, susține Larrosa.
Concluzia specialistului este: stabilitatea contează mai mult decât ora exactă.
„Corpul uman are nevoie de rutină. Somnul, mesele, activitatea fizică și expunerea la lumină trebuie să urmeze un ritm constant. Asta asigură o dezvoltare sănătoasă și o minte echilibrată”, susține Larrosa.
Pentru părinți, mesajul este clar: nu forța adaptarea copilului, ci creează un mediu previzibil.
„Copiii învață echilibrul de la părinți. Dacă tu respecți un program, și ei vor învăța să-și regleze mai bine ritmul interior”, conchide expertul.
De ce copilul tău doarme mai prost după schimbarea orei
Doar 1 din 7 copii de școală primară doarme suficient. Ce trebuie să știe părinții!
Când trecem la ora de iarnă! Cum resimt copiii schimbarea și cum îi putem ajuta să se adapteze
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
