Tot mai mulți tineri români nu vor nici la școală, nici la muncă. Ce se întâmplă cu noua generație

Acești tineri, cunoscuți sub acronimul NEET (Not in Employment, Education or Training), reprezintă o categorie vulnerabilă, cu impact direct asupra dezvoltării economice și sociale a țării.

Citește și Verificarea vârstei pe rețelele sociale: propunerea Franței pentru întreaga Europă

Conform datelor Eurostat pentru anul 2023, România înregistrează o rată a tinerilor NEET de 19,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană, în scădere ușoară față de 19,8% în 2022.

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Media europeană se situează la 11,2%, iar țări precum Țările de Jos și Suedia au rate semnificativ mai mici, de 4,8% și 5,7% respectiv, potrivit AGERPRES.

Diferențele de gen sunt notabile: în România, 24,8% dintre tinerele cu vârste între 15 și 29 de ani sunt NEET, comparativ cu 14,2% dintre tineri. 

Cauze și implicații

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Factorii care contribuie la această situație includ:

Abandonul școlar timpuriu: România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE, cu 16,6% dintre tinerii de 18-24 de ani părăsind sistemul educațional fără a finaliza o formă de învățământ superior.

Acces limitat la educație și formare profesională: Tinerii din mediul rural și din familii cu venituri reduse au oportunități limitate de a accesa programe de formare și educație de calitate.

Piața muncii rigidă: Lipsa locurilor de muncă adecvate pentru tineri și cerințele ridicate de experiență profesională descurajează angajarea acestora.

Migrația tinerilor: Aproximativ 40% dintre tinerii români exprimă dorința de a se muta în altă țară în următorii trei ani, ceea ce reflectă lipsa de încredere în oportunitățile oferite pe plan local. 

Soluții posibile

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Pentru a aborda această problemă, sunt necesare măsuri integrate și sustenabile:

Investiții în educație și formare profesională: Dezvoltarea programelor de formare adaptate nevoilor pieței muncii și accesibile tinerilor din toate mediile sociale.

Sprijin pentru angajarea tinerilor: Implementarea de politici active de ocupare a forței de muncă, inclusiv stimulente pentru angajatori care oferă locuri de muncă tinerilor.

Programe de consiliere și orientare profesională: Asigurarea de servicii de consiliere pentru tineri, pentru a-i ajuta să-și identifice aptitudinile și să-și planifice cariera.

Utilizarea eficientă a fondurilor europene: Accesarea și implementarea eficientă a programelor europene dedicate tinerilor, cum ar fi Garanția pentru Tineret.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.