Astfel, ziua de duminică, 29 martie, va avea doar 23 de ore, fiind cea mai scurtă din acest an. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punctul de vedere al timpului oficial și reprezintă o ajustare sezonieră prin care timpul este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne exact aceeași, după această schimbare vom beneficia de mai multă lumină naturală în timpul după-amiezii și al serii, în timp ce nopțile vor părea mai scurte.
Serile vor fi mai lungi și mai luminoase, deoarece lumina naturală va dura mai mult în a doua parte a zilei. În schimb, diminețile vor fi pentru o perioadă mai întunecate.
SURSA FOTO: Freepik.com@@irinapapoyan
Odată cu această modificare, România trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Schimbarea va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie, când se va reveni la ora de iarnă.
Medicii atrag atenția asupra efectelor pe care această modificare le poate avea asupra organismului. Trecerea la ora de vară influențează direct ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. În primele zile, pot apărea oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și o stare generală de disconfort, până când organismul se adaptează noului program.
De ce se schimbă ora
Ora de vară a fost introdusă pentru a valorifica mai eficient lumina naturală și pentru a reduce consumul de energie. Conceptul a apărut în secolul XVIII, cu propuneri de ajustare a ceasurilor venite de la Benjamin Franklin și ulterior de George Bernard Hudson și William Willett. România a adoptat oficial ora de vară în 1917, cu întreruperi, și a aplicat-o constant din 1979. La nivel european, regulile au fost armonizate în 1996, iar trecerea se face în ultima duminică din luna martie.
CITEȘTE ȘI
Schimbarea orei: Cum să-ți ajuți copilul să se adapteze la ora de vară