Când copilul tău își formează primele rutine, el construiește fundamentul pe care va funcționa creierul său în tinerețe și la maturitate. Cercetările recente arată că experiențele din primii ani sunt articulații fundamentale ale inteligenței viitoare.
Creierul copiilor are o plasticitate mare în primii ani. Până la vârsta de 5 ani, el deja atinge aproximativ 90% din dimensiunea sa adultă, conform First Things First.
În această perioadă, conexiunile neuronale se înmulțesc, se întăresc sau nu în funcție de stimulii primiți, arată Harvard Child Development Center.
Experiențele bogate, dialog, joc, explorare, conturează rețele neuronale care vor fi baza gândirii, memoriei și empatiei mai târziu.
Dar plasticitatea nu dispare complet după această etapă. Cercetările indică faptul că factorii de stil de viață, precum alimentația, somnul și activitatea fizică, continuă să modifice funcționarea cerebrală pe tot parcursul copilăriei și adolescenței, prin mecanisme de neuroplasticitate.
SURSA FOTO: freepik.com @bedya
Legătura între somn și performanțele cognitive este profund studiată. În copilărie timpurie, între 2 şi 5 ani, un somn insuficient sau de slabă calitate se corelează cu dificultăți de atenție și comportament.
Pe măsură ce copiii cresc, somnul continuă să joace rol critic: un studiu recent care a implicat peste 3.000 de adolescenți a constatat că cei care se culcă mai devreme și dorm mai mult au scoruri mai bune la teste cognitive, dar și volume cerebrale mai mari, potrivit The Guardian.
Chiar diferențele mici, doar 15 minute în plus de somn, s-au asociat cu beneficii cognitive semnificative, arată The Times.
Somnul nu doar „învie” creierul, ci îl reorganizează: în timpul somnului se consolidează memoria, se elimină deșeurile celulare și se restabilește echilibrul metabolic, conform ScienceDirect.
Pentru adolescenți, recomandarea este să doarmă între 8 și 10 ore pe noapte, dar majoritatea nu ating acest prag.
Efortul fizic moderat stimulează producția de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), promovează neurogeneza și reface conexiunile neuronale, relatează Today's Dietitian Magazine.
Studiile arată că un copil care face activitate fizică regulat are o performanță mai bună la sarcini ce implică memorie, atenție și gândire flexibilă.
Nutriția joacă, de asemenea, un rol important. Diete bogate în grăsimi nesănătoase, zaharuri procesate și deficit de nutrienți esențiali afectează funcționarea cognitivă și creierul adolescentului.
În schimb, alimentația echilibrată, inclusiv omega-3, vitamine și antioxidanți, susține plasticitatea neuronală și protejează împotriva declinului cognitiv.
Relația între dietă, somn și activitate e complexă: un studiu recenzor arată că acești factori nu acționează independent, ci se influențează reciproc.
Utilizarea excesivă a ecranelor are consecințe asupra dezvoltării cognitive, limbajului și autoreglării emoționale.
În primii ani de viață (0 - 5 ani), expunerea prelungită la ecrane se asociază cu dezvoltarea întârziată a abilităților de auto-control, vocabular și funcții executive.
În adolescență, orele târzii pe telefon sau tabletă pot perturba ritmul somnului și pot reduce calitatea odihnei. Astfel, restricția de timp la ecrane și stabilirea unor momente „fără ecran” pot sprijini sănătatea creierului pe termen lung.
Copiii care cresc într-un mediu relațional cald, cu părinți care răspund consistent nevoilor lor, dezvoltă baze solide pentru încredere, empatie și reglare emoțională.
Interacțiunile frecvente, vorbit, citit împreună, povestit, stimulează limbajul, memoria de lucru și gândirea abstractă. Cercetările în domeniu arată că o „conversație bogată” în primii ani poate face diferența între copii care lucrează cu idei complexe și cei care rămân la gândire concretă.
Un exemplu semnificativ este proiectul Abecedarian (SUA). Copiii care au beneficiat de stimulare cognitivă timpurie și educație intensivă au avut rezultate mai bune la vârsta adultă: niveluri mai ridicate de educație, câștiguri mai bune și mai puțină sărăcie.
Acest proiect arată că investiția în mediul stimulativ din copilăria timpurie are impact real până după 30 de ani.
Stabilește o rutină de somn coerentă și protejează-o. Fără ecrane înainte de culcare. Prioritizează activitate fizică zilnică, nu ca obligație, ci ca joc. Oferă o alimentație variată, cu legume, pește gras și limitează zahărul procesat. Încurajează lectura din plăcere, dialogul liber și joaca neghidată. Fă din „timpul fără ecrane” un moment de conexiune.
Nu uita: consecvența contează mai mult decât perfecțiunea.
Creierul se construiește zi de zi prin obiceiurile tale și ale copilului tău. Ceea ce faci astăzi, somn bun, mișcare, conversație, joc, modelează modul în care va gândi, simți și crea adultul de mâine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
