Există două cuvinte care ne scapă adesea fără să ne dăm seama, mai ales atunci când copilul trece printr-un moment încărcat emoțional.
Poate s-a împiedicat și a căzut sau s-a certat cu un prieten. Fața i se încrețește de emoție, și, înainte să apuce să spună ceva, noi rostim automat: „Ești bine!”
La prima vedere, pare o replică liniștitoare. Sună ca o formă de grijă. Dar, în realitate, nu este deloc așa.
„În calitate de coach în parenting conștient și susținător al sănătății emoționale a copiilor, am studiat reacțiile a peste 200 de copii și am observat cum această expresie, deși bine intenționată, este folosită excesiv și poate provoca efecte negative pe termen lung. Efecte pe care cei mai mulți părinți nu le conștientizează niciodată”, susține Reem Raouda în rubricile CNBC.
Tocmai pentru că pare inofensivă, această replică este una dintre cele mai periculoase în relația cu copilul.
SURSA FOTO: freepik.com @prostooleh
Experta a descoperit cinci consecințe reale și adesea ignorate:
Atunci când un copil este vizibil supărat și aude „Ești bine”, mesajul pe care îl primește este contradictoriu: poate ceea ce simt nu e real.
În timp, această reacție îl deconectează de lumea lui emoțională și îl învață să nu mai aibă încredere în propriile instincte.
Chiar dacă o rostești cu blândețe, copilul poate înțelege: sentimentele mele nu contează.
Această formă subtilă de respingere îl învață că sprijinul și conectarea apar doar atunci când este „cuminte” sau „convenabil”. Așa începe suprimarea emoțională.
Emoțiile au nevoie să fie simțite și procesate în corp. Când întrerupem acest proces cu reasigurări grăbite, le răpim copiilor ocazia de a învăța cum să-și recunoască, numească și regleze propriile stări.
În loc să dezvoltăm reziliență, creăm evitarea emoțională.
Fără să ne dăm seama, expresii precum „Ești bine”, „Nu mai plânge” sau „Nu-ți fie frică” pot transmite ideea că trebuie să-și ascundă emoțiile pentru a rămâne acceptați.
Când iubirea pare condiționată, siguranța emoțională, baza sănătății mintale, începe să se clatine.
Sistemul nervos al copilului se dezvoltă prin experiențe repetate. Dacă, în mod constant, reacțiile emoționale îi sunt întâmpinate cu respingere în loc de susținere, corpul învață că nu este sigur să simtă.
În timp, asta poate rescrie modul în care copilul răspunde la stres: cu teamă de vulnerabilitate, dificultăți în autoreglare și lipsa încrederii că este acceptat așa cum este.
Atunci când trec printr-un moment dificil, copiii nu au nevoie imediat de o soluție. Au nevoie să simtă. Iar cel mai important lucru este să știe că e sigur să simtă, mai ales alături de tine.
Iată câteva alternative simple și puternice, care validează lumea lor interioară și contribuie la dezvoltarea echilibrului emoțional:
„Te cred.”
„E normal să simți asta.”
„Sunt aici cu tine.”
„Nu e nevoie să fii bine chiar acum.”
„Am văzut ce s-a întâmplat. Cum te simți?”
Aceste afirmații nu doar liniștesc, ele dau putere. Îl învață pe copil: emoțiile mele contează. Pot avea încredere în ce simt. Nu sunt singur.
E adevărat, aceste răspunsuri necesită exercițiu. Și da, uneori tot vei spune „Ești bine”. Este absolut în regulă.
Important este să practicăm un parenting conștient: să ne observăm reacțiile automate și, pas cu pas, să alegem variante care construiesc siguranță emoțională în loc să o afecteze.
Deși pot părea nesemnificative, aceste momente formează, de fapt, fundația sănătății emoționale a copilului. Iar într-o lume în care anxietatea, depresia și deconectarea sunt tot mai răspândite, fiecare clipă în care un copil se simte văzut, auzit și acceptat îl ajută să crească sănătos, cu încredere în sine și echilibru interior.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil