Cum faci să nu mai țipi la copil și cât de dăunător este acest obicei. Zece tehnici ca să te abții și să-ți crești micuțul rezistent emoțional

„Modul în care vorbim cu copiii noștri devine vocea lor interioară”. Citatul acesta ne dă puțin de gândit, nu-i așa? Cu toții am avut momente de care nu suntem chiar mândri. Dar există o cale de a ieși din ciclul reactiv de stres, țipete și vinovăție.

Cheia este să nu mai încercăm să ne controlăm emoțiile și emoțiile copilului nostru. Primul lucru de care trebuie să ne dăm seama este că strigăm la noi înșine cu vocea noastră interioară.

Imaginează-ți asta: a fost o zi lungă și, pentru a nu știu câta oară, îi cereți copilului să închidă televizorul. Începe să aibă o criză furie. Simți că stresul clocotește în corpul tău, fără să-ți dai seama îți reproșezi că nu ești o „mamă calmă” și țipi la copilul tău. Iată concluzia: este nerealist să crezi că vei fi mereu calm. Toți avem acele sentimente! Și copiii noștri par să știe cum să ne împingă autoreglementarea emoțională la limite.

Și exact de aici începi. Nu mai țipa la tine! Dacă ești stresat și obosit, recunoaște asta. Spune că este în regulă să simți cum te simți. Aceasta este cheia: acceptă-te mai întâi pe tine și pe toate emoțiile tale.

Citește și Ghid pentru o educație parentală eficientă: Practici simple pe care trebuie să le știți în creșterea copiilor

De ce este important să nu țipi la copii

SURSA FOTO: freepik.com

Un studiu realizat de oamenii de știință canadieni (Université de Montréal) și americani (Stanford University) a arătat că copiii a căror părinți s-au supărat în mod repetat sau au țipat, aveau mai puțină materie cenușie atât la nivelul amigdalei, cât și la nivelul cortexului prefrontal. Cortexul prefrontal și amigdala (parte a sistemului limbic) sunt structuri cheie în reglarea emoțiilor și atunci când sunt dereglate apare anxietatea și depresia.

Pe de altă parte, cercetările arată că persoanele care își acceptă în mod obișnuit emoțiile și gândurile fără a le judeca au avut mai multă bunăstare psihologică și satisfacție în viață și mai puține simptome depresive și anxioase.

Copiii învață cum să-și gestioneze emoțiile de la noi. Facem parte din procesul care modelează viitoarea lor sănătate psihologică. Când copilul tău are o criză de furie, privește asta ca pe o șansă de a-l ajuta să construiască acele conexiuni.

Când îți accepți propriile sentimente incomode, nevoia de a scăpa de stres se va risipi. Așadar, data viitoare când copilul tău are o criză de furie, fă o pauză și recunoaște cum te face să te simți. Nu te critica! Respiră! Spune-ți că este în regulă că te simți stresat și apoi apelează la acea persoană mică care are nevoie de tine.

Aceasta este o șansă pentru copil de a învăța cum să înfrunte stresul, provocările și suișurile și coborâșurile lumii noastre în siguranța brațelor părintelui - înainte de a trebui să înfrunte lumea și toată asprimea ei fără confortul copilăriei.

Cum să nu mai țipi la copilul tău: 10 moduri de a crește copii rezistenți emoțional

Primul pas este să vezi – să vezi cu adevărat! – emoțiile rădăcină – ale tale și ale lor. Comportamentele inadecvate provin din exprimarea imatură a emoțiilor, suprastimulare, foame, oboseală sau impulsuri. Dacă te uiți dincolo de comportament pentru cauza principală, poți să-ți ajuți copilul în mijlocul crizelor de furie.

Când copiii noștri acționează impulsiv asupra emoțiilor lor, ne concentrăm instantaneu asupra a ceea ce greșesc. Echivalăm comportamentul cu emoția. Acest lucru le poate oferi copiilor noștri mesajul că modul în care se simt este greșit, făcându-i să se simtă mai rău și să fie mai predispuși, fie să se internalizeze, fie să atace. În timp, acesta devine un cerc vicios.

Ceea ce trebuie să facem este să separăm comportamentul de emoție. Să te simți rănit, frustrat, supărat pentru că prietenul tău ți-a luat jucăria nu este greșit - este absolut normal să simți aceste lucruri. Dar comportamentul de a-ți lovi prietenul peste cap cu o altă jucărie nu este cel mai bun mod de a-ți exprima aceste sentimente.

De ce? Să-ți lovești prietenul este greșit din multe motive, dar unul dintre acestea este costul social – riști să-l pierzi pe acel prieten. Din fericire (și probabil din cauza evoluției), copiii mici nu au ranchiună.

Odată ce începi să privești comportamentul și emoțiile în acest fel, devine mult mai ușor să nu țipi.

SURSA FOTO: freepik.com

Vezi și Sentimentul de apartenență la copii: De ce este important să-l dezvoltăm pentru ca micuții să crească fericiți

Învață să accepți emoțiile! Nu critica. Este în regulă să te simți stresat atunci când copilul tău are o criză de furie. 

Fă o pauză înainte de a reacționa. De fapt, nu reacționa! Oprește-te puțin și respiră. Acesta este un obicei pe care îl poți construi în timp.

Folosește o mantră sau o frază care să-ți amintească de angajamentul tău de a vorbi cu copilul într-un mod respectuos. Acest lucru servește pentru două scopuri: în primul rând, îți amintește de motivul pentru care vrei să nu mai țipi, iar în al doilea rând, limbajul activează creierul nostru logic și ne poate calma.

Realizează că orice comportament este comunicare. Învață să separi emoțiile copilului și impulsurile care stau la baza comportamentului său.

Amintește-ți: creierul copilului nu este matur! Sistemul de autoreglare se dezvoltă pe parcursul copilăriei. Modul în care răspunzi la suferința lor ajută la modelarea acelui sistem. 

Folosește pauzele de sentimente (o alternativă la o pauză) pentru a ajuta copilul să învețe să-și numească și să-și accepte emoțiile și, de asemenea, să reflecteze la modalități mai bune de a-și exprima emoțiile și impulsurile. Aceste pauze pot fi și pentru tine - dacă ești frustrat și ai nevoie de o pauză, învață ce să spui, astfel încât să poți pleca și să-ți reglezi propriile emoții.

Calmează mai întâi creierul și corpul. Când copilul tău se află în mijlocul unei crize de furie, încearcă să îi liniștești sistemul nervos cu lucruri despre care știi că-i plac. O îmbrățișare sau poate mutarea într-o zonă liniștită.

Oferă copilului tău posibilitatea de a alege cum să-și exprime ceea ce simte. „Văd că ești chiar supărat! Poți să-mi spui ce simți? Vrei confort, spațiu sau... să ne prostim?”

Folosește jocul senzorial ca o modalitate de a-ți ajuta copilul să se recentralizeze. După o perioadă stresantă, o criză de furie sau ceva supărător îl ajută pe copil să își revină prin jocul senzorial.

Creează un spațiu de liniște în casă care să arate că toate emoțiile sunt în regulă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.