Creierul copilului este ca o „fierărie în construcție” în primii ani. Neuroștiința dezvăluie cum părinții pot stimula dezvoltarea optimă a creierului și care sunt cele mai eficiente momente pentru intervenții.
Primii cinci ani din viața copilului sunt o adevărată „fereastră de aur” pentru dezvoltarea creierului. Așa cum explică dr. Patricia Kuhl, specialistă în neuroștiința dezvoltării și profesor la Universitatea Washington, „în această perioadă, creierul este ca un burete, absorbind experiențe și informații cu o eficiență uimitoare”, notează washington.edu.
În fapt, până la vârsta de 3 ani, creierul unui copil creează milioane de conexiuni neuronale pe secundă, iar acest proces numit plasticitate cerebrală începe să se stabilizeze în jurul vârstei de 5 ani.
Ce înseamnă asta pentru părinți? Orice interacțiune, orice experiență contează, de la simpla vorbire cu copilul până la jocurile și emoțiile împărtășite.
Neuropsihologul dr. Bruce Perry afirmă că: „creierul copilului este un organ social. Dezvoltarea lui depinde de calitatea relațiilor și de interacțiunile constante, iubitoare și predictibile”, notează childtrauma.org.
Acest concept este extrem de important: creierul unui copil se dezvoltă prin conexiuni care se formează atunci când părinții răspund prompt și afectuos la nevoile lor.
Dr. Alison Gopnik, autoarea bestsellerului „The Gardener and the Carpenter”, subliniază, potrivit theguardian.com, că „părinții nu trebuie să fie perfecți, ci să fie prezenți și implicați, oferind copilului un mediu sigur în care să învețe și să exploreze”.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Unul dintre cele mai cunoscute concepte în neuroștiință pentru părinți este „serve and return”, un termen care descrie schimbul de interacțiune dintre copil și părinte.
Așa cum explică Center on the Developing Child de la Harvard, „atunci când copilul face un gest (serve), iar adultul răspunde (return), se formează conexiuni neuronale importante pentru dezvoltarea limbajului, abilităților sociale și a autoreglării”.
De exemplu, când un copil scâncește sau spune un cuvânt, iar părintele răspunde calm și atent, creierul copilului „învață” să regleze emoțiile și să comunice. Acest proces, repetat zilnic, poate preveni multe probleme comportamentale pe termen lung.
„Vârsta critică” pentru antrenarea creierului nu este un moment fix, ci o perioadă continuă în primii ani, cu un maxim între 0 și 5 ani, arată cercetările dr. Jack Shonkoff, directorul Center on the Developing Child de la Harvard.
Însă, atenție! Neuroștiința arată că niciodată nu este prea târziu să intervii pozitiv.
„Creierul continuă să fie plastic chiar și în adolescență, deci sprijinul parental și stimularea adecvată rămân importante”, explică dr. Adele Diamond, pionieră în studiul neuroștiinței cognitive.
SURSA FOTO: freepik.com @lelik-179
Potrivit Institutului Național pentru Sănătate Mintală din SUA, vorbitul frecvent cu copilul, chiar și la bebeluși, stimulează dezvoltarea limbajului și conectivitatea creierului.
Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au constatat că copiii expuși la un volum mai mare de vorbire au o dezvoltare cognitivă superioară la vârsta de 3 ani.
Dr. Stuart Brown, fondator al National Institute for Play, afirmă că „jocul este una dintre cele mai puternice metode prin care copiii dezvoltă creativitatea, rezolvarea problemelor și abilitățile sociale”.
Jocurile care implică imaginație și interacțiune cu părinții sunt deosebit de valoroase pentru formarea conexiunilor neuronale complexe.
Un studiu publicat în revista Frontiers in Neuroscience arată că muzica activează atât cortexul auditiv, cât și zonele responsabile pentru emoții și limbaj.
Profesorul Laurel Trainor, expert în neuroștiința muzicii, recomandă părinților să cânte și să asculte muzică împreună cu copiii pentru a le stimula capacitatea cognitivă și empatia.
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, stresul cronic în copilărie poate duce la probleme de memorie, anxietate și dificultăți de învățare.
De asemenea, experții recomandă un control atent al timpului petrecut în fața ecranelor, mai ales la copiii sub 5 ani, pentru a evita afectarea dezvoltării sociale și a limbajului.
Fiți prezenți și conectați emoțional. „Nu există un substitut pentru timpul de calitate petrecut cu copilul”, spune dr. Daniel J. Siegel.
Citiți zilnic împreună. Lectura stimulează limbajul și imaginația, iar specialiști precum dr. Joanne Foster de la Reading Rockets recomandă ca lectura să devină o rutină încă din primele luni.
Încurajați explorarea și jocul liber. Potrivit psihologului Peter Gray, „jocul liber, neconstrâns de adulți, este motorul principal al învățării în copilărie”.
SURSA FOTO: freepik.com @Stockbusters
Dezvoltarea creierului copilului este un proces viu, dinamic, influențat în mod direct de părinți și mediul lor. Așa cum spune dr. Patricia Kuhl, „dacă vrem să creăm adulți sănătoși, creativi și echilibrați, trebuie să investim timp și iubire în primele lor etape de viață”.
Mai mult, fiecare zi oferă oportunitatea de a „antrena” creierul copilului prin interacțiuni pline de grijă, jocuri și comunicare. Și chiar dacă primii ani sunt magici, nu există o limită de vârstă după care să renunțăm, creierul este un organ adaptabil, gata să crească și să învețe toată viața.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil