Fost secretar de stat în Educație, mesaj incomod pentru profesori și directori: „Consideră că nu sunt responsabili, însă cred că au și ei partea lor de vină pentru că am ajuns în acest punct”

România se pregătește să își redeschidă școlile, dar nu cu emoția obișnuită. În loc de nerăbdarea copiilor și zâmbetele părinților, planurile pentru anul școlar 2025–2026 sunt umbrite de tensiune, incertitudine și temeri.

Din sălile de clasă până la birourile decidenților, se simte o presiune crescândă: schimbări majore în sistemul de educație, anunțate pe fondul unei situații economice dificile, riscă să transforme începutul de an într-un teren minat pentru profesori, părinți și, mai ales, pentru elevi.

Acesta este contextul în care, la emisiunea „Viitor pentru România” realizată de Nicoleta Călugăreanu la Prima News, doi oameni implicați direct în viața școlii românești, Marina Manea, profesoară și fost secretar de stat în Ministerul Educației, și Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, au tras un semnal de alarmă.

CITEȘTE ȘI Negocieri de foc la Guvern: Premierul Ilie Bolojan îi cheamă pe liderii de sindicat din educație la discuții după proteste și amenințări cu greva generală

„Nu poți să ceri să sacrifici educația pentru goluri pe care acest popor nu le mai poate umple”

Prof. Marina Manea a vorbit deschis despre realitatea economică ce apasă întreaga țară:

„Este evident că trecem printr-o situație economică mai puțin plăcută pentru acest popor. Însă profesorii, pe de altă parte, consideră că nu sunt responsabili pentru această stare de fapt financiară a lucrurilor. Eu cred întotdeauna că adevărul este undeva la mijloc”.

Fosta secretară de stat a avertizat că nu doar autoritățile poartă vina, ci fiecare actor din sistem, profesori, directori, părinți, a contribuit, direct sau prin lipsa implicării, la punctul critic în care s-a ajuns.

„Cred că fiecare dintre noi, inclusiv profesorii, directorii de unități de învățământ, au și ei partea lor de vină pentru că am ajuns în acest punct. Autoritățile ar trebui să înțeleagă că nu poți să ceri, în primul rând, de la educație să sacrifice, pentru că s-au acumulat niște goluri pe care acest popor, la acest moment, nu le mai poate umple”.

Ea descrie vara aceasta ca fiind „fierbinte” nu doar din cauza temperaturilor, ci și din cauza schimbărilor pe care școala românească este pe cale să le suporte.

„Este o stare de tensiune, indiscutabil, între profesori, între părinți, între decidenți. Punctele de vedere sunt, din păcate, diametral opuse. Sunt de părere că am ajuns la această stare de fapt cu toții, prin contribuția fiecăruia dintre noi sau prin lipsa de contribuție a fiecăruia dintre noi”.

Reforma fără studiu de impact: „O bulversare generală”

În același platou, Iulian Cristache a spus răspicat că nu ar fi început reforma cu educația, cel puțin nu fără o analiză clară a efectelor:

„Nu aș fi început reforma cu educația… aș fi făcut un studiu de impact să vedem ce înseamnă această reformă”.

Cristache avertizează că efectele nu se rezumă la câteva ore suplimentare: acestea pot aduce o „bulversare generală” în întregul sistem. Exemplele sunt concrete: patru ore în plus înseamnă și 30 de elevi în plus, un efort enorm pentru orice cadru didactic, mai ales când trebuie să răspundă nevoilor individuale ale fiecărui copil.

Lipsa de comunicare,  problema care macină în tăcere

Atât Manea, cât și Cristache sunt de acord că marea problemă nu este doar conținutul reformelor, ci și felul în care acestea sunt comunicate.

Marina Manea subliniază:

„Dacă s-ar fi comunicat mai bine, fiecare profesor ar fi înțeles să pună umărul la a redresa economia”.

Cristache completează ideea, insistând că orice schimbare reală trebuie susținută de un „pachet complex” de măsuri care să aducă valoare adăugată, nu doar sarcini suplimentare.

Un început de an școlar cu risc de proteste

Pe fundalul acestor tensiuni, începutul anului școlar 2025–2026 se anunță fierbinte și imprevizibil. Sindicatele pregătesc posibile proteste, iar presiunea asupra profesorilor crește, riscând să se răsfrângă și asupra elevilor.

Totuși, în ciuda divergențelor, ambele voci din platou au transmis un mesaj comun: scopul final trebuie să fie calitatea educației și sprijinul acordat copiilor. Restul, negocieri, reforme, tăieri bugetare, nu ar trebui să umbrească miza reală: viitorul unei generații.

VEZI ȘI:

Se schimbă harta școlilor din România: Ce unități dispar și cum se vor forma clasele începând din septembrie 2025

Sindicatele au detonat bomba: Profesorii lansează un proiect de lege împotriva Legii „Bolojan” și cer părinților și elevilor să semneze pentru salvarea educației

Normele didactice pentru 2025-2026, publicate în Monitorul Oficial: Ce schimbare importantă îi privește direct pe învățători și profesori

Ministrul Educației Daniel David a transmis mesajele sindicatelor către premier. „Dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o demult”

Sorin Ion, secretar de stat în ministerul Educației: „Creșterea normei didactice aduce disconfort și pentru noi, nu doar pentru profesori”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.