Gastroenterocolita nu mai e „boala primăverii” sau a „verii”. Dr. Raluca Ghionaru, medic formator, președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și Membru al Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România (CMR), explică la Părinți Prezenți ce riscuri aduce această infecție la copii, cum o recunoaștem și ce NU trebuie să facem acasă în primele ore.
„Gastroenterocolita apare și ea des în rândul copiilor primăvara. De unde vine această afecțiune, cât de periculoasă poate fi pentru un copil mic și care sunt măsurile rapide pe care le putem lua acasă până ajungem la medic?” a întrebat moderatoarea emisiunii Părinți Prezenți, Loredana Iriciuc.
„Gastroenterocolita este, într-adevăr, o afecțiune cu care obișnuiam să ne întâlnim din primăvară până spre toamnă”, explică dr. Raluca Ghionaru. „Pentru că este o infecție a tractului digestiv, de cele mai multe ori este vorba de o viroză a tractului digestiv, e celebru un virus, pe care știm cu toții, rotavirus, față de care putem proteja copiii foarte mici prin imunizare.
Vara, mâncăm mai mult în aer liber, poate nu menținem igiena mâinilor la fel de eficient. Așa era firesc.
Din păcate, în era post-pandemică, lucrurile nu mai stau chiar așa. Adică nu mai avem boli de vară și boli de iarnă, așa cum nici infecțiile respiratorii nu mai sunt numai iarna și nici bolile infecto-contagioase nu mai apar numai primăvara sau toamna, ci pur și simplu pe tot parcursul anului.
Și, atunci, ne întâlnim cu gastroenterocolite cam în fiecare lună a anului, cu variații așa în ce privește frecvența ei”.
SURSA FOTO: freepik.com @vanyazhdanya
„E o boală care înseamnă dureri abdominale, poate să însemne febră, poate să însemne scaun modificat cu până la multe scaune și lichidiene pe zi, greață, vărsături, stare generală proastă, lipsa poftei de mâncare, poate să ne dea peste cap cu totul conduita.
Cu cât copilul e mai mic, cu atât boala poate fi mai gravă deoarece câteva scaune lichide și câteva vărsături pot deshidrata foarte ușor, în special pe cei care-s foarte mici, pe sugari.
Suntem atenți la aceste semne și e bine să ducem copilul la medic, să aprecieze gradul de hidratare al copilului în perioada respectivă”, mai spune dr. Raluca Ghionaru la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
„Dacă e și însoțit de febră foarte mare, atunci poate să devină o urgență și simpla vizită la medicul de familie poate să nu mai fie suficientă și să fie nevoie de o internare cu hidratare intravenoasă și cu măsuri medicale un pic mai elaborate.
Dar, ca prim lucru, este important ca atunci când copilul varsă să nu ne grăbim să înlocuim toate lichidele pe care le varsă foarte rapid și în cantitate mare. Recomandăm, de obicei, un repaus digestiv de câteva ore, după care să începem să îl realimentăm cu cantități mici.
Dacă vorbim de un sugar care este alăptat, atunci el poate să sugă la sân în continuare, cu condiția să nu sugă mult o dată.
Orice vine în cantitate mare într-un stomăcel care este deja evitat, poate să determine din nou vărsătură și intrăm într-un cerc vicios”, mai explică medicul.
„Care sunt greșelile cel mai frecvent întâlnite în primele ore ale unei gastroenterocolite? De exemplu, ce nu ar trebui să-i dăm copilului să mănânce sau să bea?” a mai întrebat Loredana Iriciuc.
Dr. Raluca Ghionaru: Nu trebuie imediat să intervenim cu mâncarea. Hidratarea în perioada asta o facem cu câteva guri de apă, două-trei guri de apă sau apă cu sărurile de rehidratare pe care ni le recomandă medicul, guri pe care i le dăm la intervale de 20 - 30 de minute.
Una dintre primele greșeli este să-i dăm o cantitate mare de lichid sau de mâncare imediat după ce a vărsat.
O altă greșeală este să îi administrăm un antibiotic, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt infecții virale. Ele sunt autolimitate în 2-3 zile, starea generală a copilului se schimbă foarte repede spre bine dacă îl menținem hidratat și dacă nu facem foarte multe intervenții asupra lui.
Evident că o să-i monitorizăm temperatura. Și se întâmplă ca de multe ori, pentru că este o boală digestivă, părinții să uite despre aspectul acesta cu febra, fiindcă de cel mai multe ori o asociem cu infecție respiratorie. Și atunci asta este iarăși una dintre greșeli.
Dacă vorbim de vărsături, antitermicul nu trebuie administrat pe cale orală, înghițit, pentru că poate să-l verse. Dacă vorbim de scaune mult modificate spre lichid, atunci folosirea supozitorului iarăși devine o greșeală, pentru că nu-l va ține și practic n-o să-i putem scădea febra.
SURSA FOTO: freepik.com @natalystep
„Dar metodele astea `băbești` - ceai de mentă, orez fiert - ajută?” a mai întrebat moderatoarea Părinți Prezenți.
Dr. Raluca Ghionaru: Dieta se numește BRAT, vine din engleză, de la bread și celelalte ingrediente pe care le folosim atunci când avem un disconfort digestiv.
Nu și-a dovedit științific eficiența, dar empiric, adică pe baza observațiilor de zi de zi, arată că poate să ducă la o recuperare mai rapidă a scaunului și la obținerea unui scaun mai consistent, mai rapid.
Pe de altă parte, este o dietă care nu aduce suficiente nutrimente copilului. Și atunci, chiar dacă se impune un regim alimentar, el trebuie să fie pe durată extrem de scurtă, ca și repausul digestiv, de asemenea, nu mai mult de șase ore, după care reîncepem alimentarea.
Mai degrabă mergem cu pași mici, adică mese mici și dese. Încercăm să evităm pentru o perioadă scurtă alimentele extrem de fermentative, pentru că acestea pot să determine în continuare un scaun lichidian, dar nu se mai merge pe dieta aceea de excludere și extrem de restrictivă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil