Mama „tigru”. Avantajele și dezavantajele asupra psihicului copilului. Psiholog: „Ea nu se naște doar din dorința de succes, ci și din nevoia de supraviețuire!”

Data publicării:
Mama „tigru”. Avantajele și dezavantajele asupra psihicului copilului. Psiholog: „Ea nu se naște doar din dorința de succes, ci și din nevoia de supraviețuire!” / FOTO: freepik.com @prostooleh
Mama „tigru”. Avantajele și dezavantajele asupra psihicului copilului. Psiholog: „Ea nu se naște doar din dorința de succes, ci și din nevoia de supraviețuire!” / FOTO: freepik.com @prostooleh

Mama „tigru”, care sunt avantajele și dezavantajele de a fi o astfel de mamă? Și care sunt alternativele ei?



Mama „tigru” a fost adusă în atenția publicului pentru prima dată prin cartea lui Amy Chua din 2011, Imnul de luptă al mamei tigru

Ce înseamnă să fii o mamă tigru?

SURSA FOTO: freepik.com @freepic.diller


În spatele arhetipului de mamă „tigru” se află convingerea profundă, răspândită în comunitatea asiatică, că valorile muncii asidue și educației nu pot fi negociate când vine vorba de a le transmite copiilor noștri.

Un rezultat de succes al acestui sistem de valori este însăși realizarea personală, ideal manifestată prin ascensiunea pe treptele superioare ale succesului.

Rădăcinile acestor convingeri se întorc departe în trecut, la principiile confucianiste (n.r. - promovează ideea că viața personală trăită în virtute este necesară pentru a construi o societate morală), care văd educația și autodisciplina ca instrumente esențiale pentru progresul societății.

Totuși, aceste convingeri au fost, de asemenea, întărite de istoria marcată de războaie, violență, sărăcie și strămutări traumatizante, care au afectat aproape toate țările asiatice în ultimele una sau două generații.

Mama Tigru nu se naște doar din dorința de succes, ci și din nevoia de supraviețuire.

Avantaje și dezavantaje psihologice

SURSA FOTO: freepik.com @prostooleh

Avantajele sunt, într-o oarecare măsură, evidente. Încă de la o vârstă fragedă, mama „tigru” începe să-i insufle copilului aceste principii. Dacă totul decurge conform planului, copilul interiorizează etica muncii, disciplina necesară pentru a depăși provocările dificile, simțul responsabilității și dorința de a atinge obiective ambițioase.

Acest lucru le aduce mândrie atât lor, cât și familiei, fără a menționa siguranța financiară, care devine un scut împotriva dezastrelor neprevăzute. Realizările copilului aduc, de asemenea, un sentiment de prestigiu, de care se bucură atât familia, cât și comunitatea mai largă. Astfel, ei își asigură o poziție solidă pe scara socială și efortul lor dă roade.

Dezavantajele sunt mai subtile. Principala provocare este că accentul constant a fost pus pe realizări, inițial în mediul familial, iar apoi întărit rapid de societatea capitalistă occidentală. Mesajul general poate părea că suntem suma totală a realizărilor și performanțelor noastre, că acestea definesc valoarea unui om.

Problema apare atunci când nu există o modalitate de a ne evalua pe noi înșine în afara a ceea ce facem. Fiindcă „evaluarea” conține în sine noțiunea de „valoare”, nu mai există nicio cale de a ne aprecia altfel decât prin prisma realizărilor noastre.

O întrebare care rezumă această dilemă ar fi: „Suntem făpturi umane sau ființe umane?”

Este important să reflectăm dacă presiunea pentru succes contribuie, fără să ne dăm seama, la valul în creștere de anxietate și depresie care afectează copiii noștri. Sistemele de consiliere sunt suprasolicitate, cu liste de așteptare, iar sinuciderea a devenit principala cauză de deces în rândul tinerilor, scrie psychologytoday.com. Dorința interiorizată de a reuși și de a atinge performanțe poate depăși capacitățile psihologice ale unora dintre copiii noștri. Și ale noastre.

Alternative pentru mama „tigru”


„Nu sugerez să renunțăm la efortul și perseverența necesare pentru atingerea obiectivelor. Totuși, există pași strategici pe care îi putem urma în timp ce ne sprijinim copiii să meargă pe calea succesului”, susține psihologul Ann Woo-Ming Park pentru sursa citată.

SURSA FOTO: freepik.com @prostooleh

Iată câteva sugestii:

Cuvinte: Putem fi atenți la echilibrul dintre mesajele despre „a face” și cele despre „a fi” pe care copiii noștri le primesc de la noi. Deși noi, părinții, știm cât de mult îi iubim, e posibil să credem, greșit, că și ei sunt conștienți de acest lucru în mod automat. Nu este însă neapărat cazul. Așadar, pe lângă sfaturi despre cum să studieze, să fie organizați sau să aplice la facultate, rezervă-ți timp pentru a le exprima în cuvinte cât de mult îi prețuiești, doar pentru că sunt ei.

Acțiuni: Pe lângă faptul că le spui cât de mult îi apreciezi, arată-le asta prin fapte. Creează timp împreună fără agende ascunse, obiective sau așteptări. Doar spațiu pentru a vă bucura de compania celuilalt. Aceste momente nu trebuie să se oprească odată ce copiii cresc.

Dialog: Mergând mai departe de simplele cuvinte, ajută-i să își construiască un dialog intern puternic, pe care să se bazeze chiar și atunci când sunt pe cont propriu. Acest dialog ar trebui să includă ideea că este normal să eșuezi uneori și să-i sprijini atunci când se confruntă cu eșecuri. În urmă cu peste două mii de ani, tradiția confuciană promova o filozofie pe care astăzi corporațiile cheltuiesc miliarde de dolari să o implementeze: recunoaște-i pe cei care merită și educă-i pe cei care au nevoie de îmbunătățiri. Reține că atunci când cineva are nevoie de îmbunătățiri, nu ar trebui criticat. Eșecurile ar trebui normalizate și tratate ca lecții valoroase de viață, care ne ajută să ne dezvoltăm.

Validare emoțională: Aici psihologul vrea să pună accent pe un alt indicator al succesului: barometrul emoțional. Fiecare dintre noi are un barometru emoțional pentru a ne avertiza dacă funcționăm bine sau dacă ne apropiem de limitele noastre. Este la fel de important ca abilitatea noastră de a detecta durerea fizică. Susține starea emoțională a copilului tău și pe a ta. Dacă sunt nefericiți sau stresați, ascultă-le sentimentele. Stai alături de ei și vezi cum poate fi adaptată situația pentru a se potrivi nevoilor lor emoționale, fizice și intelectuale unice.

Dacă ne confruntăm cu propriul „părinte tigru” interiorizat, munca este similară: trebuie să ne dezvoltăm propriile dialoguri interne, pentru a fi mai blânzi și mai iertători cu noi înșine. De multe ori, aceasta este esența unei terapii eficiente.

Indiferent de cum alegem să ne parcurgem drumul, ar trebui să ne gândim la destinație: să fie un echilibru sustenabil între realizările noastre și esența noastră umană. Și, poate, cu puțin mai puțin „tigru”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Recomandari si sfaturi





pixel