Într-o societate în care performanța și evaluarea sunt aspecte importante ale vieții noastre, este esențial să înțelegem cum laudele pot afecta copiii. Deși laudele precum „bravo!” sau „foarte bine!” sunt adesea folosite pentru a încuraja comportamentele pozitive la copii, ele pot, în același timp, crea dependență și efecte nedorite asupra dezvoltării lor.
Într-o lume plină de informații și în continuă evoluție în ceea ce privește creșterea și educația copiilor, părinții se confruntă adesea cu dificultatea de a naviga prin supraîncărcarea de sfaturi și recomandări. Cu toate acestea, obiectivul final este să creștem oameni buni și responsabili, iar pentru a atinge acest scop, este important să fim deschiși să învățăm și să ne dezvățăm în fiecare zi.
În acest articol, ne concentrăm asupra unei expresii des întâlnite și considerate „corecte” de mulți părinți: „bravo!”. Vom explora motivele pentru care ar trebui să renunțăm la această expresie și vom oferi alternative benefice pentru dezvoltarea copiilor, recomandate de experți.
Atunci când vine vorba de complimente și laude adresate copiilor, există o distincție importantă între complimentele evaluative și cele descriptive.
„A judeca ceea ce vedem mai degrabă decât a descrie este o laudă evaluativă”, explică autorul expert în educație parentală Alfie Kohn. Pentru a explica prin exemple, un compliment evaluativ ar fi „bravo!”, „foarte bine!”, dar și „ce frumos ești”, „ești foarte inteligent”, potrivit expertului. Complimentele evaluative, deși pot părea încurajatoare, nu aduc același beneficiu pentru dezvoltarea copilului. Alfie Kohn susține că astfel de laude nu contribuie la creșterea stimei de sine a copilului, ci pot crea dependență față de evaluarea externă și aprobarea adulților.
Complimentele evaluative pot determina copilul să-și măsoare valoarea și succesul în funcție de aprobarea adulților. Aceasta poate duce la o dependență excesivă de evaluările externe și la neglijarea evaluării și judecății proprii. Copiii pot deveni concentrați pe obținerea aprobării părinților și se pot simți nesiguri în absența acesteia, mai explică Alfie Kohn. Lauda evaluativă poate determina copilul să se comporte bine doar pentru a obține aprobarea adulților. Acest lucru poate duce la o motivație externă și temporară, iar atunci când lauda încetează, copilul își poate pierde interesul pentru acțiunea sau comportamentul respectiv. În loc să învețe să-și ghideze propriile acțiuni în funcție de valorile și dorințele lor interne, copiii devin dependenți de aprobarea constantă a adulților.
Utilizarea frecventă a laudelor evaluative poate avea un impact negativ asupra siguranței copilului. Conform argumentelor expertului în educație parentală, aceste tipuri de laude pot crea o legătură vicioasă în care copiii devin dependenți de aprobarea externă. Această dependență de laudele evaluative poate persista în viața adultă, determinând oamenii să caute în mod constant validarea și aprobarea celor din jur. Ei pot dezvolta o nevoie continuă de a fi mângâiați pe spate și de a primi feedback extern pentru a se simți în siguranță în propriile lor acțiuni și alegeri.
În contextul creșterii și educației copiilor, există o abordare alternativă în ceea ce privește laudele - laudele descriptive. Elena Merina, o educatoare experimentată în Disciplina Pozitivă și Metoda Montessori, susține că aceste laude nu evaluează copiii, ci pur și simplu descriu ceea ce fac, încurajându-i să-și dezvolte capacitatea de a reflecta și de a gândi independent.
SURSA FOTO: freepik.com
Utilizarea laudelor evaluative, precum „bravo!” sau „foarte bine!”, pot fi înlocuite cu alternative descriptive, care sunt mai sănătoase pentru dezvoltarea copilului. Aceste alternative se concentrează pe descrierea detaliată a comportamentelor și acțiunilor copilului, în loc de evaluări generale, susține Elena Merina.
„Ai reușit să te încalți fără ajutor, cred că ești foarte mândru de tine!”
În cazul în care copilul desenează sau pictează, putem folosi aprecieri descriptive. În loc să spunem „ce desen frumos”, putem spune „Ai pictat un munte foarte mare și, în plus, ai folosit culoarea maro pentru a-l contura”. Această abordare îi permite copilului să primească feedback specific și să-și dezvolte creativitatea și abilitățile artistice. Urmând acest exemplu, putem spune și: „cum ai făcut păsărelele să pară atât de reale?”
Dacă micuțul te-a ajutat să strângi masa sau să faci curățenie în sufragerie, putem spune „mulțumesc pentru ajutor cu...”
Mă face să mă simt atât de bine încât...Ai reușit să faci toate acestea de unul singur?Dacă ai trecut un test, ai luat toate jucăriile (sau ai făcut ceva corect): sigur a fost nevoie de mult, dar ai făcut-oȚi-ai agățat jacheta singură și luna trecută nu ai ajuns la cârlig, ești mândru?
Prin întrebări descriptive, putem încuraja independența și autonomia copilului. De exemplu, putem spune „ai reușit să-ți agăți jacheta singur și luna trecută nici nu ajungeai la cârlig, ești mândru?”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil