„Nu suntem pioni!” Reacții după ce Bolojan a spus că absolvenții de Medicină de la buget ar trebui să lucreze în țară

Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, spune că o astfel de condiționare poate fi discutată strict în cazul rezidenților care, în urma unui concurs, au obținut un post într-un spital, post care a fost blocat pe întreaga durată a rezidențiatului. În acest scenariu, după finalizarea celor cinci ani de pregătire, medicul ar putea profesa o perioadă în unitatea sanitară respectivă.

„Este adevărat că statul investeşte în pregătirea rezidenţilor şi ceva trebuie să se întoarcă şi către stat. Dar în acelaşi timp cred că este foarte important ca spitalele, în special în oraşele mici, să asigure infrastructura necesară pentru desfăşurarea unui act medical în condiţii optime”, a declarat preşedintele CMR, potrivit Observator care citează News.ro.

Ea a explicat că atragerea medicilor în mediul rural și în orașele mici nu se poate face prin constrângeri. Se poate face prin condiții concrete de muncă, echipe medicale complete și plata corectă a gărzilor. Totodată, Cătălina Poiană a amintit că România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate limita libera circulație a medicilor.

CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan: „Absolvenții facultăților de Medicină cu studii finanțate de la buget ar trebui să lucreze în România câțiva ani”

Ce a spus premierul Ilie Bolojan

Absolvenții facultăților de Medicină cu studii finanțate de la buget și de rezidențiat plătit de statul român ar trebui să aibă o obligație față de România și să lucreze câțiva ani în sistemul medical din țară, „cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România, dar haideți să punem asta în practică”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, potrivit Agerpres.

„În ce privește problemele legate de dezechilibre rural-urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că, în lipsa unor astfel de măsuri, România continuă să piardă un număr mare de medici formați în sistemul public, în timp ce alte state europene beneficiază de acești specialiști.

„Atunci cu siguranță nu vom mai avea situația în care avem 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Ceilalți, din păcate, sunt pierduți, iar noi suntem pe locurile unu, doi și trei, în multe țări europene, ca număr de medici”, a spus premierul.

Reacția unui medic român stabilit în Franța

Ideea obligativității a fost criticată și din afara țării. Dr. Alma Stancu, medic oncolog stabilit în Franța, a afirmat că o astfel de măsură ar trebui să fie aplicată unitar, nu doar în cazul medicilor.

„Dacă absolvenţii de medicină de stat, la buget, ce devin specialişti, ar trebui să fie obligaţi să lucreze pentru stat, atunci statul ar trebui să oblige şi alte profesii pentru care studiile sunt plătite de stat să facă acelaşi lucru”, a transmis Dr. Alma Stancu.

Medicul a atras atenția și asupra pericolului ca tinerii specialiști să fie repartizați în zone izolate, fără infrastructură și fără echipe medicale complete, situație care ar putea afecta atât calitatea actului medical, cât și siguranța pacienților.

„Medicul nu este un pion pe care îl pui în stânga şi dreapta acolo unde vrea societatea şi vor politicienii. Trebuie gândit serios şi responsabil”, a declarat medicul Alma Stancu.

Potrivit acesteia, introducerea unor sancțiuni sau obligații stricte ar putea avea efectul opus celui dorit, mulți tineri vor alege să plece din țară, unde „îşi găsesc mâine de lucru în Europa şi sunt primiţi cu braţele deschise”.