Elevii din România se confruntă cu o realitate dificilă în școală. Programa foarte încărcată, metodele de predare bazate pe memorare și numărul excesiv de teme pentru acasă pun presiune pe ei. Mulți nu reuşesc să înțeleagă materia, nu văd legătura cu viaţa reală și ajung să petreacă ore lungi studiind acasă.
Date recente confirmă aceste dificultăți. Această analiză Părinți și Pitici prezintă problemele majore semnalate de elevi, cu exemple reale și date oficiale.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Elevii spun că programa şcolară cere să parcurgi multă materie într-un ritm alert. Ei se simt copleşiți de volumul mare de conținut, ceea ce le îngreunează înțelegerea și aprofundarea.
În paralel, rezultatele la testele internaţionale arată că un număr semnificativ de tineri nu ating standardele de bază. În evaluarea OECD – PISA 2022, România a rămas cu scoruri modeste, iar mulți elevi nu dobândesc competențe suficiente la matematică, citire sau științe.
Un licean spune pe un grup dedicat elevilor că face câte trei sau patru capitole pe săptămână la discipline diferite. El are sentimentul că memorarea devine prioritatea. O eleva de gimnaziu mărturisește că orele trec repede, dar nu rămâne timp pentru întrebări, reflecție sau recapitulare. În astfel de condiţii materia devine greu de asimilat și utilitatea ei rămâne neclară pentru mulți.
Profesorii recunosc presiunea. Ei spun că programa include obiective multe, dar timpul per oră este limitat. De aici vine tendința de a acoperi mai mult, dar superficial. Aceasta reduce motivația elevilor și capacitatea lor de a internaliza cunoștințele.
Date din PISA 2022 arată că elevii români petrec în medie 13 ore pe săptămână făcând teme pentru acasă. Aceasta este aproape dublu față de elevii din țări nordice precum Finlanda, unde media este de circa 6 ore pe săptămână.
Mulți elevi spun că temele nu le permit timp pentru odihnă, joacă, sport sau activități personale. O elevă de gimnaziu povestește că începe temele după amiaza și termină târziu. Un licean afirmă că temele la matematică și fizică ocupă ore mari din zi și simte că le face doar pentru note, nu pentru înțelegere reală.
Această cotă mare de teme devine un factor de stres. Unii pierd motivația, obosesc, iar alții își fac temele rapid și superficial. Astfel, teme numeroase nu garantează performanță. Conform analizei bazate pe PISA, mai mult de trei ore pe zi de teme nu mai aduc beneficii clare.
Elevii spun că temele se suprapun de la o zi la alta, fără pauză reală. Ei nu reușesc să recupereze, să reflecteze sau să își gestioneze timpul.
Elevii semnalează că ceea ce studiază în școală rareori se aplică în viața de zi cu zi. La matematică ei învață formule complicate, dar spun că nu știu să le folosească în viață reală, de exemplu pentru buget familial, economii sau planificarea cheltuielilor.
Un profesor afirmă că testele standardizate pun accent pe formule și nu pe competenţe reale de viaţă.
O fată de liceu spune că la română face analize literare abstracte care nu o ajută să comunice simplu, să redacteze un text util sau să își exprime clar opinia. Un elev remarcă că multe informații sunt teoretice și greu de reținut. Această percepție reduce motivația.
Criticii curriculei arată că programa nu s-a adaptat suficient la cerințele actuale ale societății și pieței muncii. Mulți consideră nevoie de conținut actualizat și de competențe practice.
Elevii cer teme relevante: literatură aplicată, proiecte practice, educație financiară, abilități de viață reală.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
O mare parte dintre elevi spune că predarea e frontală. Profesorul vorbește, elevii ascultă. Testele cer reproducerea exactă a informațiilor.
Un licean spune că orele de matematică seamănă cu dictări de formule. O elevă spune că se simte obligată să reproducă răspunsuri standard, nu să gândească.
Date din PISA 2022 arată că 21% dintre elevii români spun că nu pot lucra corect la majoritatea lecțiilor. 28% spun că nu ascultă ce spune profesorul, 31% sunt distrași de colegi.
Profesorii spun că încărcătura mare și numărul de elevi la clasă nu le permit să folosească metode interactive sau individualizate. Astfel orele devin rigide, lipsite de implicare. Elevii pierd interesul și capacitatea de reflecție.
Această metodă afectează dezvoltarea gândirii critice, creativității și abilității de a folosi informația în practică. Tinerii devin „buni la teste”, dar nu la viață.
Elevii semnalează stres constant, oboseală, lipsa timpului liber. Unii renunță la hobby-uri, somn sau joacă. Alții simt că școala le acaparează viața. În plus, rezultatele slabe la testele internaționale creează nesiguranță și anxietate.
Un factor important este lipsa sprijinului emoțional. Mulți elevi spun că nu au acces la consiliere sau susținere psihologică. Ei se simt singuri cu presiunea.
Această stare afectează motivația pentru învățare. Copiii nu mai învață cu plăcere. În consecință, riscă abandon școlar sau medie slabă.
Elevii nu cer relaxare completă. Ei cer echilibru. Ei cer o școală care pregătește pentru viaţă. Ei cer un sistem care le respectă timpul, nevoile și ritmul. Ei cer sens: materie utilă, teme rezonabile, ore interesante, sprijin real.
Această analiză arată de ce merită să fii atent la povara pe care o poate reprezenta școala pentru copilul tău. Dacă vrei să susții schimbarea, aceste exemple și date oferă argumente solide.
Acest material se bazează pe date publice ale studiului PISA 2022, realizat de OECD, prezentate în raportul național și reflectate în presă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
