Profesorul Ștefan Baghiu, lector universitar și cercetător literar, explică de ce elevii vor studia un an întreg fără nicio legătură cu literatura relevantă pentru generația lor.
Profesorul Ștefan Baghiu lucrează de ani buni cu literatura română modernă. A participat la construirea muzeului digital al romanului românesc, unde a scos la lumină cărți uitate. A lucrat la prefațarea romanelor Sofiei Nădejde, unde a analizat opere ignorate mult timp.
Spune că cercetarea a făcut progrese importante și că profesorii au început să regândească modul în care prezintă literatura clasică. De aceea îl preocupă felul în care elevii de azi reușesc să înțeleagă epoci complicate, mai ales într un context dominat de inteligență artificială și TikTok.
Elevii intră în clasa a 9 a cu un ritm rapid de viață. Tu vezi asta la fiecare copil care trece prin telefoane, aplicații, algoritmi. Profesorii vor să explice trecutul într un mod care să aibă sens pentru ei.
Reforma promite sprijin, dar mulți simt că îi lasă fără instrumente. Aceasta este atmosfera din care pornește reacția profesorului Ștefan Baghiu.
Prof. Baghiu afirmă clar: „S-a reformat programa la literatura română pe clasa a IX-a. Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt”.
El vorbește despre diferența dintre anunțurile oficiale și realitatea documentelor publicate. Spune că ministrul Educației a anunțat că elevii vor merge „rachetă”, dar că programele arată opusul.
Profesorul explică din experiență. „Cine a lucrat în cercetare în ultimii ani știe cât progres s a făcut pentru recontextualizarea perioadei. Cine predă știe cât de greu e să faci epocile premodernă și modernă interesante din nou pentru tineri care cresc în era AI și TikTok. Până și la facultate”.
El adaugă că „e greu pentru un tânăr să înțeleagă resorturile ideologice pe care s a construit modernitatea”.
Profesorul Ștefan Baghiu observă că textele oficiale par create fără contact cu realitatea clasei: „Sunt mai învechite decât cele din anii 1990. Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev”.
Profesorii universitari știu că e nevoie de diversificarea cursurilor pentru a menține interesul studenților. Cu atât mai mult în liceu.
„La clasa a IX-a e somn direct”, spune el.
Reforma schimbă organizarea materiei. Nu mai este pe teme, ci pe ani, exclusiv cronologic.
Baghiu explică: „Reforma programei de clasa a IX-a constă, de fapt, în organizarea cronologică a materiei. S-a trecut la o programă pe ani. Criteriul cronologic e fundamental, doar că acum a rămas doar asta”.
În vechea programă, temele permiteau comparații între autori clasici și autori contemporani. Baghiu spune că această flexibilitate dispărea treptat, dar încă exista un spațiu minim pentru texte actuale.
Acum elevii studiază o epocă foarte întinsă. „Copiii intră în clasa a IX-a acum și studiază o epocă hiper întinsă ca la 1970. Unde înainte mai făceai o comparație între ceva poet de secol 19 și Cărtărescu, acum faci doar ceva poet de secol 19”.
Profesorul remarcă și absența totală a textelor mai atractive pentru un adolescent: „Nu apare niciun text mai interesant și nu apare nicio autoare”.
Programa include o listă de concepte: basmul cult, biografia, comicul, contextul, Iluminismul, oralitatea, romanul, Realismul, Umanismul. Elevul parcurge aceste noțiuni fără repere din literatura scrisă în ultimele decenii.
Recomandările de autori includ nume românești clasice precum Neculce, Pann, Dinicu Golescu, Alecsandri, Filimon, Creangă, Slavici. Apar și autori străini precum Machiavelli, Montesquieu, Molière, Lamartine, Stendhal. Baghiu remarcă selecția și o consideră dezechilibrată.
El rezumă situația: „Un an de zile faci asta, atât. Niciun update metodologic, niciun update ideologic, niciun update estetic, nimic”.
Programa declară că urmărește „receptarea formelor literare în dinamica lor” și „analiza contextelor transnaționale”. Profesorul comentează: „Visează doar. Adevărul gol goluț e că ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi”.
Mesajul lui Baghiu descrie o ruptură profundă între sistemul educațional și generația actuală. El vede un risc clar. Elevul intră în primul an de liceu fără să întâlnească texte care să îl ajute să își înțeleagă propria epocă. Profesorul își pierde instrumentele prin care poate crea conexiuni. Literatura rămâne fără puntea necesară între trecut și prezent.
Critica lui funcționează ca un semnal direct. Școala are nevoie de programe flexibile. Tu ai nevoie de exemple relevante când citești texte vechi. Profesorii au nevoie de libertate și de repere actuale. Reforma, în forma publicată, îi îndepărtează de la acest obiectiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
