Avocată în Baroul Cluj, psiholog expert judiciar și cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, Gabriela Groza a explicat că măsurile aplicate minorilor sub 14 ani trebuie să fie centrate pe protecție și sprijin, nu pe pedeapsă. „Întrebarea este care este sistemul cel mai bun de protecție pe care noi putem să îl avem pentru acești copii”, a subliniat ea.
„În cazul de protecție, mai puțin important este care este instituția care le face. Și cred că corect în prezent, instituția este una de protecție și nu este una punitivă. Chiar dacă vorbim despre măsuri educative, nu vorbim de pedepse”, a declarat Gabriela Groza în cadrul dezbaterii parlamentare privind scăderea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani.
SURSA FOTO: freepik.com @rawpixel.com
„Este adevărat că avem o problemă cu delicvența. În criminologie cunoaștem curba delicvenței care este aceeași peste tot în lume.
Știm că în jurul vârstei de 10-11 ani crește delicvența, la 15-16 ani este la cotele cele mai înalte, după care coboară. Este o delicvență naturală care se pliază foarte bine cu perioada de dezvoltare. Sunt foarte multe schimbări la nivel hormonal. Vorbim de prepubertate, de perioada adolescenței în care comportamentul copilului este foarte explicabil, intră într-o tranziție”, a explicat Groza.
Aceasta a avertizat că fenomenul delicvenței este cunoscut și prezent în toate țările, iar întrebarea reală este ce facem cu el, nu cum pedepsim copiii.
În prezent, minorii sub 14 ani care comit fapte penale sunt supravegheați de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului.
„Există hotărârea de guvern 1439 din 2004 care prevede servicii specializate, unde entități private se pot specializa pentru a se ocupa de acești copii. Strategia Națională de Protecție a Copilului 2023-2027 arată că până în prezent nu există nicio entitate care să se fi specializat pentru a lucra cu copii sub 14 ani”, a spus ea.
Groza a atras atenția că o scădere a vârstei răspunderii penale ar însemna ca acești copii să fie mutați de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului la Administrația Națională a Penitenciarului.
„Comportamentele copiilor vor fi aceleași. Întrebarea este care e măsura cea mai eficientă? Măsurile vor fi aceleași. În schimb, pentru identitatea unui minor care la vârsta de 13 ani este în formare, să fie pus în acest rol infracțional, chiar dacă vorbim de măsuri educative și nu vorbim de pedepse, este un impact teribil. Vorbim de niște copii la 13-14 ani care atunci își formează identitatea”, a explicat Groza.
„Studiul Ministerului Justiției din 2023-2024, care se uită la cauzele recidivei penale, ne spune că 25% dintre recidiviști din populația penitenciară din România au fost condamnați când erau minori. Una dintre concluzii este că o condamnare în timpul minorității este un factor de risc pentru recidivă.
Cu alte cuvinte, asta ne dorim? Ne dorim să creștem riscul infracțional al acelui copil care e foarte posibil să și intre identitar în rolul de infractor odată ce este privit social ca un infractor și nu este privit ca un copil care necesită protecție”, a spus ea.
SURSA FOTO: freepik.com @rawpixel.com
„Un alt punct pe care eu îl consider important este legat de politica penală pe care o avem, care pare să nu fie unitară cu privire la discernământ. Cred că, în primul rând, ar trebui să ne decidem când se formează discernământul. Și odată ce decidem asta, ca stat, aplicăm o politică relativ unitară”, a explicat Groza.
Ea a oferit exemplul modificării din 2023 a legii privind infracțiunile sexuale: „S-a decis că până la 16 ani o persoană nu poate să-și dea consimțământul cu privire la relații sexuale. De ce? Pentru că s-a considerat că nu este încă format complet discernământul, că nu poate să prevadă consecințele unui astfel de acord. Drept urmare, vorbim de o persoană în dezvoltare”.
„Doi ani mai târziu, sau în prezent, să ne punem problema că un copil de 14 ani ar trebui, totuși, de la 13 ani, să răspundă penal în condițiile în care știm că discernământul este una dintre condițiile responsabilității penale.
Nu vorbim de infracțiune dacă nu vorbim de discernământ. Îmi ridic o problemă legată de unitatea sau de viziunea unitară pe care o avem asupra discernământului și asupra felului în care reglementăm acest concept de fapt în politica penală”, a mai subliniat Gabriela Groza.
„Paralela cu alte state nu cred că ne ajută. Faptul că în alte state se răspunde de la 10 ani sau de la 13 ani. Sunt și state în care se răspunde de la 18 ani. Nu ne ajută pentru că noi avem acest stat, cu aceste instituții, cu aceste practici, și soluția cea mai bună o găsim uitându-ne la ce funcționează și ce nu, și care sunt resursele pe care noi le avem”, a spus ea.
Groza a citat și Comitetul pentru Drepturile Copilului din cadrul ONU: „Recomandă explicit să nu se scadă vârsta minimă de răspundere penală sub 14 ani, cred că este una dintre referințele importante”.
„Această creștere de la 2.000 de infracțiuni în 2020 la 2.900 în 2024 la minori sub 14 ani trebuie analizată atent. Suntem într-o perioadă în care avem cei mai mulți adolescenți. Adică e de văzut dacă prevalența se raportează la o populație comparabilă. Nu e totuna să ai 2.000 de fapte penale sau 2.000 de infracțiuni comise când vorbești de o populație de 100.000 sau să ai 2.900 când vorbești de o populație de 300.000”, a explicat ea.
„Pe de altă parte, să nu uităm că în 2023 a intervenit legea învățământului preuniversitar 1198, care a venit cu măsuri de combatere a bullying-ului și a violenței, cu echipe multidisciplinare care obligă sesizarea în anumite situații. Cu alte cuvinte, e posibil ca aceste cifre să fie mai mari și datorită faptului că se fac mai multe raportări și nu neapărat pentru că a crescut infracționalitatea reală a minorilor sub 14 ani”, mai adaugă Gabriela Groza.
„Cred că ar fi total inoportună coborârea vârstei de răspundere penală și poate ar trebui să fim mai atenți la cum investim în formarea celor care se ocupă la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului de minorii sub 14 ani.
Resurse mai multe, instrumente mai bune și nu neapărat să mutăm problema dintr-o instituție în alta pentru că infracționalitatea și delicvența este o problemă socială. Răspunsul nu cred că este întotdeauna unul penal”, a încheiat Gabriela Groza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
