8 septembrie 2025 ar trebui să fie prima zi de cursuri. Sindicatele pregătesc boicot, ministrul nu garantează startul. ParintisiPitici.ro a analizat scenariile posibile și consecințele pentru elevi, părinți și școli.
În WhatsApp-ul părinților curg întrebări: „Venim la deschiderea anului școlar?”, „Începem școala pe 8 septembrie?”, „Se ține ceremonia?”, „Vin bunicii din provincie, să mai amânăm?”. În fața Ministerului, profesorii își numără zilele de pichet și își strâng banderolele pentru următorul miting.
Pe hârtie, 8 septembrie 2025 e deschiderea anului școlar 2025 - 2026. În realitate, începutul poate arăta foarte diferit, oraș cu oraș, școală cu școală.
Iată ce ne arată faptele de până acum și care sunt scenariile plauzibile pentru „Ziua 1”. Concluziile ParintisiPitici.ro se bazează pe structura oficială a anului școlar, pe anunțurile sindicatelor și pe declarațiile ministrului din ultimele zile.
Start oficial al cursurilor: luni, 8 septembrie 2025, conform Ministerului Educației.
Proteste și boicot: federațiile FSLI și FSE „Spiru Haret” au declanșat pe 18 august referendum intern pentru boicotarea festivităților de deschidere pe 8 septembrie; acțiuni de pichet și mitinguri sunt anunțate zilnic până atunci (inclusiv marș București – Cotroceni în 8 sept.).
Mesajul ministrului: Daniel David a spus public că îi este „foarte greu” să garanteze că școala începe la timp din cauza protestelor; în paralel afirmă că încearcă ajustări (ex. excepții la interdicția de cumul pensie - salariu pentru profesori).
Cauza de fond: pachetul de măsuri cunoscut ca „Legea Bolojan” (Legea 141/2025) - austeritate și schimbări cu impact în școli, invocate de sindicate ca motiv al protestelor.
Cum arată: Școala își deschide porțile, dar fără ceremonial. Profesorii nu participă la momentele festive, intră direct la clase sau organizează program scurt. Pentru părinți, ziua seamănă mai mult cu o „preluare”: anunțuri rapide, orar provizoriu, apoi copiii pleacă acasă.
De ce e probabil: Boicotul anunțat de federații e țintit exact pe ceremonii; e forma de presiune cu cost educațional minim într-o primă zi, dar cu impact simbolic maxim. În multe școli, directori și profesori vor căuta o cale de mijloc: fără discursuri, dar cu o intrare scurtă la clasă.
Consecințe:
Părinții trebuie să verifice programul real al primei zile (poate dura 60 - 90 min).
Posibile decalaje la predarea manualelor sau la strângerea documentelor.
Cum arată: În localități cu mobilizare sindicală mare, școlile anunță program minimal sau amânare a festivităților, cu o primă zi administrativă în 9 - 10 septembrie. În altele, se intră normal, dar cu mesaje de protest (banderole, afișe).
De ce e probabil: Calendarul protestelor e intensificat chiar în săptămâna 8 - 12 septembrie, culminând cu marșul din București în 8 septembrie. Mobilitatea cadrelor spre miting poate lăsa temporar catedre descoperite în acea zi.
Consecințe:
Comunicări „pe ultima sută” în grupurile clasei.
Clasele primare pot fi prioritizate (învățătoarele vin întâi pentru cei mici), gimnaziu/liceu pot avea program redus.
Cum arată: Școala pornește la orar normal; profesorii participă la ore, dar marchează nemulțumirea: ecusoane, banderole, momente de informare cu elevii.
De ce e probabil: Școli cu acoperire bună pe posturi și directori orientați spre „continuitate” pot decide să asigure fluxul complet în prima zi.
Consecințe:
Elevii încep școala, ceea ce reduce presiunea pe recuperări.
Conflictul rămâne vizibil, dar costul educațional e minim în ziua 1.
Cum arată: Clase sau licee în care mulți profesori participă la mitinguri nu reușesc să asigure nici măcar prima întâlnire formală; elevii sunt reprogramați pentru a doua zi.
De ce e posibil: Marșul anunțat între Piața Victoriei - Palatul Cotroceni (11:00–16:00) poate atrage cadre din județe apropiate; lipsurile cronice (supliniri, pensionări) cresc fragilitatea acestor școli.
Consecințe:
Reconfigurarea rapidă a transportului școlar.
Întârzierea distribuirii manualelor/orarelor; presiune pe diriginți zilele următoare.
Cum arată: În zilele premergătoare, Executivul/Ministerul anunță excepții punctuale (de exemplu, pentru profesori pensionari la catedre deficitare) sau o calendarizare a modificărilor contestate; federațiile temperează boicotul; festivitățile devin opționale, orele se țin.
De ce e plauzibil: Ministrul a indicat public că discută soluții legale privind cumulul pensie - salariu, o temă critică pentru acoperirea catedrelor în multe școli. O mișcare concretă aici ar scădea tensiunea exact înainte de 8 septembrie.
Consecințe:
Startul la timp în majoritatea școlilor, cu proteste simbolice.
Negocierile continuă în paralel pe prevederile „Legii Bolojan”.
Cum arată: 8 septembrie devine zi de marș național (Victoriei - Cotroceni), urmată de mitinguri zilnice scurte în Piața Victoriei/în fața Ministerului, fără întreruperea cursurilor, dar cu ferestre orare afectate.
De ce e posibil: E strategia preferată a sindicatelor atunci când doresc presiune susținută fără a pierde suportul public - se vede deja în calendarul comunicat.
Consecințe:
Zgomot public ridicat, dar pierderi minime de ore dacă orarul e inteligent ajustat local.
Directorii trebuie să gestioneze pontaje și recuperări punctuale.
Ministerul Educației: confirmă 8 septembrie ca dată de începere și susține că măsurile de criză au fost inevitabile pentru a plăti salarii și burse; sugerează deschiderea către ajustări.
Sindicatele: cer înghețarea prevederilor cu impact direct în școli și au inițiat referendumul de boicot pe 8 septembrie; calendar de proteste public.
Ministrul Daniel David: admite că e „greu de spus” dacă anul școlar începe la timp, semn că ia în calcul perturbări reale în prima zi.
Părinți
Verificați anunțurile școlii cu 24 - 48 ore înainte (site, grupuri, avizier).
Aveți plan B pentru program scurt/întârziat (bunici, after-school, navetă).
Întrebați direct dirigintele/învățătoarea despre orarul real din 8 - 12 septembrie.
Elevi
Nu vă panicați dacă „ceremonia” nu se ține: ce contează e întâlnirea cu dirigintele și primele repere (orare, manuale).
Țineți aproape de colegi/profesori pe grupuri, orarele pot fi dinamice în primele zile.
Directori
Comunicați consecvent (un mesaj pe toate canalele odată).
Prioritizați clasele mici la prezență în prima zi; anunțați clar programul scurt.
Mesaj nou al Ministerului/Guvernului privind excepțiile sau calendarul de ajustări (ex. pensie–salariu).
Rezultatul referendumului sindical (dacă e comunicat centralizat).
Harta participării la mitingul din 8 septembrie, numărul de autocare din județe e un proxy util pentru amploare.
Cel mai probabil mix: Scenariile 1 + 3 (deschidere fără festivități / sub protest) în majoritatea orașelor, cu insule de scenariul 2 acolo unde mobilizarea e mare.
Un compromis anunțat în ultimul moment (Scenariul 5) care să reducă miza boicotului, mai ales dacă Executivul livrează ceva concret pe acoperirea catedrelor prin excepții țintite.
Indiferent cum arată „Ziua 1”, fondul rămâne: echilibrul fragil dintre disciplină bugetară și funcționarea școlii. „Legea Bolojan” (141/2025) a fost gândită ca pachet de austeritate; școala e primul loc unde orice tăietură se simte pe termen scurt, la catedră, în orar, în resursa umană.
Discuția reală abia începe după ce trece emoția primei zile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil