Cum arată în viața reală semnele inteligenței peste medie? Și cum putem noi, ca părinți, să modelăm cel mai bine ceea ce ne dorim să învețe copiii noștri?
Unul dintre cele mai importante roluri ale noastre, ca părinţi, este să-i ajutăm pe copii să-şi formeze obiceiuri care să-i ţină sănătoşi toată viaţa. Iar pentru că cei mici învaţă din exemplul părinţilor, nu este de ajuns să le spunem ce să facă, trebuie să le arătăm şi noi prin fapte.
Din fericire, nu este chiar atât de greu cum pare, căci obiceiurile sănătoase chiar conţin foarte multă joacă, somn, distracţie şi voie bună.
Obiceiurile de mai jos, expuse de experții Your Tango, se bazează pe o viziune mai largă a stării de bine. Nu este vorba doar despre alimentație și sport. Este vorba și despre un sistem nervos flexibil care te ajută să treci cu uşurinţă de la stare de activare la stare de relaxare şi invers. Astfel, nu doar că susţii procesele sănătoase din corp, precum digestia şi imunitatea, dar şi reuşeşti să susţii o conexiune socială sănătoasă şi să fii deschis la soluţii creative atunci când viaţa îţi dă cu bâta-n baltă.
Așadar, cum arată semnele unei inteligențe emoționale peste medie în viața reală? Și cum putem noi, ca părinți, să modelăm cel mai bine ceea ce sperăm că vor învăța copiii noștri?
Când vine vorba de obiceiuri sănătoase, majoritatea părinților se gândesc imediat la alimentație și mișcare, însă, obiceiul sănătos care stă la baza sănătății noastre și care, adesea, este neglijat, e acela de a trăi în propriul corp și de a-l asculta.
Asta înseamnă neurocepția și este extrem de importantă pentru ca adulții să îi învețe pe cei mici, pentru că noi suntem cei responsabili să-i ajutăm să-și regleze emoțiile pe măsură ce sistemele lor nervoase se dezvoltă.
Așa că, atunci când un copil învață să trăiască în propriul său corp, este foarte simplu pentru el să constate dacă îi este foame sau somn, dacă simte singurătate sau furie ori dacă simte altceva.
Apoi, ar trebui să-i ajutăm să-și creeze abilități de autoliniștire, astfel încât să nu fie nevoie să apelez la mâncare sau la alte substanțe pentru a-și regla emoțiile. Dacă nu ai avut parte de un astfel de model când erai copil, este momentul să le înveți acum, iar un coach sau un consilier te pot ajuta foarte mult.
O altă piatră de temelie adesea trecută cu vederea a sănătății este reprezentată de somn și timpul de relaxare. Este aproape imposibil să faci alegeri sănătoase atunci când ești obosit, atât pentru părinți, cât și pentru copii. Atunci când viața devine copleșitoare, somnul este adesea sacrificat primul. Dacă asta descrie situația ta sau a familiei tale, atunci este momentul să îți regândești programul.
Somnul nu este singura formă de odihnă de care avem nevoie. Cercetătorii au identificat mai multe tipuri de odihnă, incluzând odihna mentală, emoțională, senzorială și fizică. Partea bună este că simplul fapt de a sta și a visa cu ochii deschiși contribuie semnificativ la sănătate.
Un studiu realizat la Universitatea din Georgia a arătat că adolescenții care dormeau mai puțin aveau o conectivitate mai slabă între regiunile creierului responsabile de luarea deciziilor și procesarea informațiilor. Așa cum spune cercetătorul Assaf Oshri, „Somnul nu este doar benefic pentru copii. Ajută la menținerea sănătății lor mentale și la reglarea emoțiilor”.
Pe lângă somn și odihnă, timpul liber neorganizat pentru joacă și activități creative este important. Joaca fizică, meșteșugurile, jocurile, împletitul părului toate sunt bune. Cercetările arată că joaca și activitățile creative relaxează corpul și permit accesarea zonelor creierului care contribuie la succesul în școală și la locul de muncă.
Cele mai sănătoase și longevive persoane din lume nu sunt cele care merg la sală pentru exerciții, ci cele care duc un stil de viață activ, care le permite să petreacă timp în aer liber și să se miște constant.
Se pare că timpul petrecut în natură aduce un plus de sănătate pe lângă beneficiile mișcării.
Ieșiți afară cu copiii, explorați, plimbați-vă, jucați jocuri sau sporturi informale, mergeți cu bicicleta, înotați sau grădinăriți împreună, chiar și doar în câteva ghivece pe balcon. Dacă sunteți în interior, încercați să săriți coarda, să dansați pe o muzică veselă, să faceți exerciții în cuplu sau să țineți un concurs de mișcare.
Orice activitate alegeți, faceți-o distractivă, nu o corvoadă. Sala de sport sau antrenamentele pentru un sport organizat sunt excelente dacă vă plac și sunteți capabili să le faceți cu copiii. Dacă nu, găsiți-vă alte moduri de a vă bucura de mișcare.
Dezvoltarea şi cultivarea relaţiilor sociale ne aduc sănătate şi ne pot prelungi viaţa. Singurătatea are mai multe efecte negative asupra sănătăţii noastre, chiar şi mai grave decât fumatul.
Aşadar, să ne petrecem timpul cu familia și prietenii este unul dintre cele mai sănătoase lucruri pe care le putem face. Interacțiunile sociale ne oferă învățări socio-emoționale importante pentru succesul școlar, în carieră, și în viață, adesea și prin moduri sănătoase de viață, de exemplu în natură, prin joacă sau prin mișcare.
E firesc să ne grăbim, să ne concentrăm pe ce e rău. Tendința negativă probabil că i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască, dar practic, cultivarea emoțiilor pozitive ne sprijină sănătatea.
Cercetătorii descriu uimirea ca o emoție ce pune în mişcare 5 procese care ne aduc beneficii: reduc concentrarea asupra eului și susțin sentimentul de sens. Când copiii încetează din când în când să observe ceva mai mare decât ei înșiși, fie un cer înstelat, o mânuță întinsă în ajutor, sau simplu ce a mers bine astăzi, ei nu doar că sunt drăguți.
Focusul pe bunătțile vieții ne ajută să nu cădem în dezechilibru. De aceea, distanțarea noastră de problemele vieții de zi cu zi pentru a poposi în recunoștință, natură, univers și credințe spirituale, sau mai știu eu care, este binefăcătoare.
Și aceasta pentru că nu e vorba de a pune o mască de pozitivism și de a ignora negativismul, ci de a vedea imaginea mare, a pune lucrurile în perspectivă, și a fi în contact cu ceva mai mare decât noi.
Un obicei sănătos important este să aducem în atenție ideea de „suficient de bun”, învățând copiii să recunoască și să accepte greșelile și eșecurile.
Ca părinți, putem învăța din conceptul de „mamă suficient de bună”, pus în lumină de pediatrul britanic Donald Winnicott. În studiile sale, dr. Winnicott a observat că mamele care se lăsau greșite și reparau relația cu copilul de fapt erau mai bune decât cele „perfecte”.
Cu cât mai mult putem demonstra acceptarea greșelilor și eșecurilor, cu atât vom crește copii empatici, care nu se tem să încerce lucruri noi sau să și-și ceară iertare când greșesc. Important este că mai multă veselie și mai puțin stres duc la o sănătate mai bună și la o stare de bine.
Un criminolog explică de ce copiii devin din ce în ce mai vulnerabili: „Facem o mare greșeală!”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
