În Parlamentul European a avut loc o dezbatere care nu semăna cu nicio altă întâlnire oficială: „Stop femicid și violență domestică”. Înainte să înceapă, în sală se simțea o tensiune apăsătoare. Gabriela Firea, europarlamentar și organizatoare a evenimentului a adus în fața Europei poveștile femeilor care nu mai pot vorbi. Femeile ucise. Copiii rămași orfani. Familiile care încă întreabă de ce nu le-a salvat nimeni.
„Există fenomene alarmante, iar unele sunt cu atât mai puternice din cauza evenimentelor din ultimele zile. Toate doamnele din sală au cerut de ani de zile sprijin pentru promovarea femeilor, pentru acces la sănătate și educație. Dar faptul că urmărim o poveste despre o femeie care a fost ucisă după ce a depus plângere, chiar de ziua ei și în fața copilului ei, ne face să schimbăm automat prioritățile. Lupta împotriva violenței domestice devine, cel puțin pentru agenda noastră, tema centrală atunci când vorbim despre drepturile femeilor”, a spus Firea.
Europarlamentarul a adus în fața instituțiilor europene drama celor 51 de femei ucise în România de la începutul anului. A spus răspicat că vocea acestor familii trebuie să se audă în inima Europei. A cerut soluții clare pentru un viitor în siguranță pentru fete și femei în toate statele Uniunii. A explicat că femeile nu cer promisiuni. Cer măsuri. Concret. Fără poze și fără sloganuri.
Declarația ei a fost directă: Femeile sunt puse la colț. La marginea dezbaterilor publice. La marginea protecției oferite de stat.
Gabriela Firea a amintit că, în momentul în care echipa ei a preluat Primăria Capitalei, Bucureștiul avea un singur centru protejat pentru o populație de trei milioane de locuitori. Zece locuri pentru un oraș întreg.
Situația părea imposibilă.
A urmat o extindere reală. Un centru de o sută de locuri. Camere curate, spații sigure pentru femei și copii, sprijin psihologic, juridic și profesional, astfel încât victimele să își poată construi independența.
Firea a atras atenția că locuințele protejate sunt necesare, dar nu sunt soluția finală. Scopul este ca tot mai puține femei să ajungă să fugă de agresor. Prevenția trebuie să funcționeze.
„Soluția nu este să umplem țara cu locuințe protejate. Bine că sunt, pentru că sunt pe extreme și bine că femeile au unde să se refugieze, dar soluția este să fie din ce în ce mai puține persoane care să ajungă în această situație și să ceară statului să le salveze”, a atras atenția Gabriela Firea.
A reamintit și importanța ajutorului pentru mamele vulnerabile. Trusoul pentru nou născuți i-a ajutat pe părinții fără venituri să ofere copiilor primele obiecte de îngrijire. Un sprijin care face diferența în multe comunități.
A vorbit și despre scăderea numărului de mame minore. A explicat că un copil care devine părinte este expus abandonului școlar, sărăciei și stigmatizării. Iar asta duce la cercuri întregi de vulnerabilitate.
De la începutul anului au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție. Aproape 4.000 au fost încălcate. Peste 40.000 de cazuri de violență domestică au fost înregistrate în primele patru luni.
Asta înseamnă 14 femei agresate în fiecare oră.
În multe situații, agresorii sunt partenerii sau foștii parteneri. Iar 51 de cazuri s-au transformat în crime. Femicidul este uciderea unei femei pentru că este femeie. Un concept recunoscut în legislația mai multor state europene.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a vorbit despre responsabilitate și asumare. A spus că fenomenul violenței domestice nu poate fi combătut fără decizii ferme.
A prezentat un proiect legislativ depus împreună cu 68 de parlamentari. Proiectul vizează interzicerea căsătoriilor dintre minori și pedepsirea celor care încalcă legea.
„Împreună cu 68 de parlamentari am depus un proiect pentru interzicerea căsătoriilor dintre minori și pedepsirea celor care încalcă aceste reguli.
Cum? Prin modificarea Codului penal. De ce? Pentru că această așa zisă tradiție trebuie să înceteze”, susține ministrul.
Astfel de situații nu pot continua. Ele contravin drepturilor omului și regulilor europene.
Modificarea Codului penal este considerată importantă.
Simona Bucura Oprescu, chestor al Camerei Deputaților și fost ministru al Muncii, a explicat că lupta împotriva violenței are nevoie de coordonare și implicare. A vorbit despre campaniile europene de conștientizare și despre proiectele profesionale dedicate protecției femeilor.
A anunțat că proiectele legislative vor ajunge pe agenda Camerei Deputaților și că este nevoie de o campanie națională care să ajungă în fiecare comunitate. A insistat pe nevoia de sancționare fermă a faptelor de violență.
„Vreau să subliniez: să sancționăm întotdeauna, așa cum fiecare dintre dumneavoastră a făcut aici. Tot ce ați văzut, toate lucrurile importante, sunt aduse aici împreună, pentru ca la nivel național și local să facem mai mult pentru fiecare dintre noi”, a subliniat oficialul.
Eurodeputata Maria Grapini a spus că nicio instituție nu poate proteja fiecare femeie dacă societatea nu are educația necesară. Educația care lipsește este cea civică. Nu diplomele. Nu cursurile. Ci înțelegerea comportamentului și a respectului în spațiul public și privat.
A spus direct că România încă nu a înțeles bine democrația. Mulți cred că libertatea înseamnă lipsă de reguli. Iar acest lucru duce la încălcarea drepturilor celorlalți.
„Nicio instituție nu poate proteja fiecare femeie sau copil dacă nu există educație. Educația trebuie să fie civică, să înțeleagă oamenii cum să se comporte în societate. România nu a învățat încă bine democrația. Mulți cred că libertatea înseamnă lipsă de reguli. Acest lucru duce la încălcarea drepturilor celorlalți. De aceea educația este pilonul pentru eliminarea violenței”, a subliniat eurodeputata.
Comisarul Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene a vorbit despre echilibru. A spus că familia are nevoie de împărțirea responsabilităților între femei și bărbați. A subliniat că femeile au nevoie în primul rând de siguranță.
Violența se multiplică în mediul online, în comunități rurale, pe stradă. Comisia Europeană acționează prin directive și cere măsuri legislative minimale în toate statele membre.
„Echilibrul între soț și soție, între femei și bărbați, pentru că responsabilitățile familiei sunt împărțite. Cel mai important: femei în siguranță. Vorbim despre diminuarea violenței în comunități, în mediul online, pe stradă. Comisia acționează directivele și stabilește măsuri minimale legislative pe care toți trebuie să le implementăm”, a spus Roxana Mînzatu.
Femicidul nu este o problemă locală. Este un fenomen european. Unele state au legi clare. Italia pedepsește femicidul cu închisoare pe viață. Belgia, Croația, Cipru și Macedonia recunosc explicit termenul în legislația lor.
România trebuie să ajungă la același nivel. Dezbaterea din Parlamentul European arată că subiectul nu mai poate fi ignorat.
Scrisoarea Deschisă transmisă Comisiei Europene cere armonizarea legislației privind violența domestică, măsuri pentru protecția victimelor, sprijin financiar pentru adăposturi, formare pentru poliție și procurori și un cadru european de prevenție.
Europa are obligația să acționeze. România are obligația să implementeze.
Iar noi, cei care am fost martori la această dezbatere, avem responsabilitatea să ducem mai departe vocea femeilor care nu mai sunt aici.
„România a fost zguduită recent de un caz de femicid: o femeie a fost ucisă de fostul soț, pe stradă, în fața copilului ei de trei ani. Victima depusese plângere la poliție și exista un ordin de protecție emis împotriva agresorului”, se arată în scrisoare.
Acest incident evidențiază necesitatea unor măsuri urgente și eficiente, inclusiv extinderea protecției pentru victime, criminalizarea femicidului și sancțiuni ferme pentru agresori.
Scrisoarea prezintă un set de propuneri concrete pentru Uniunea Europeană:
Definirea femicidului la nivel european ca omor agravat motivat de gen, inclusiv actele care duc la sinuciderea victimei ca urmare a abuzului.
Crearea unui mecanism european de coordonare și monitorizare, pentru prevenirea, intervenția și supravegherea cazurilor cu risc ridicat.
Campanii obligatorii de conștientizare la nivelul UE și programe educaționale care să promoveze egalitatea de gen, consimțământul, relațiile sănătoase și respectul reciproc.
Mecanisme eficiente pentru poliție și justiție, inclusiv butoane de panică mobile, monitorizarea apelurilor de urgență și programe de instruire obligatorii pentru profesioniști.
Sprijin pentru victime și copii: adăposturi, consiliere, formare profesională, programe de reintegrare pentru agresori și sancțiuni mai dure pentru hărțuire online sau conținut misogin.
Buget dedicat pentru drepturile femeilor și servicii specializate, cu obligații clare pentru statele membre și finanțare stabilă prin fonduri europene și naționale.
Colectarea datelor armonizate la nivel UE despre violența împotriva femeilor și femicid, pentru transparență și măsuri eficiente.
Mecanism european permanent pentru prevenirea violenței și coordonarea transfrontalieră, inclusiv un registru european al agresorilor și baze de date cu specialiști certificați.
Scrisoarea subliniază că aceste măsuri vor reduce semnificativ violența domestică și femicidul, iar implementarea rapidă va demonstra angajamentul Uniunii Europene pentru protecția victimelor și pentru un viitor sigur al femeilor în Europa. Documentul este susținut de zeci de reprezentanți ai societății civile, organizațiilor pentru drepturile femeilor, jurnaliștilor și liderilor comunitari din România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
