Trei tipuri de copii români crescuți în diaspora. Claudia Puiu-Barraud: „Categoria a treia mi se pare cea mai periculoasă. Și sunt mulți!” / VIDEO

„Nu vă pot da un răspuns general, nu am cum. Trebuie să priviți în funcție de categoria socială”, a răspuns Claudia Puiu-Barraud. 

CITEȘTE ȘI Soluție din Franța pentru românii din diaspora: În România, nu e greu. Sate întregi, în ruină, pot fi puse la dispoziție

SURSA FOTO: freepik.com @olesia-pereverzeva

Categoria 1. Copiii care vin să studieze în România: „Sunt extraordinari. Nu sunt români supărați”

Acești copii provin din familii care au păstrat legătura cu România și au investit în educația lor. Mulți dintre ei aleg să se întoarcă în România pentru a urma studii universitare aici, chiar dacă ar avea șanse egale sau mai bune în țările în care s-au născut.

„Copiii revin, în mare parte, să-și facă studiile în Universitățile din România, pentru că, trebuie să recunoaștem, până la urmă, autonomia aceasta universitară asigură un prestigiu extraordinar al studiilor universitare din România. De exemplu medicina, IT, ingineria și așa mai departe. 

Deci, în ceea ce privește această categorie, copiii preferă să antameze studiile nu pentru că n-ar reuși în țara în care au trăit, nu! Pentru că este acea generație care își dorește o experiență care vrea să trăiască ceva deosebit. El a fost crescut sub umbrela acestei identități românești. Abia a așteptat, a crescut, își desface aripile și zboară. Și unde credeți că zboară prima dată? În România!

Sunt extraordinari copiii aceștia! Nu știu dacă vor rămâne în România. Dar faptul că ei vin în România și vor privi România nu cu ochii acelui părinte supărat. Nu, el nu este un român supărat. El este un român împlinit care vine în țara părinților. Ei au și niște aspecte de dezvoltare personală extraordinar de bine puse la punct. Nu-l duci cu vorba!

Am văzut că cei care ajung în învățământul preuniversitar nu strălucesc pentru că mentalitatea și atitudinea lor extrem de liberă și autonomă nu prea cade pe învățământul preuniversitar, dar în momentul în care ajung în sistemul universitar, i-am studiat, sunt fabuloși, sunt de acolo, se înțeleg foarte bine.

Acești copii sunt o plus valoare pentru România, oriunde ar fi ei”, spune Claudia Puiu-Barraud.

SURSA FOTO: freepik.com @yanadjana

Categoria 2. Copiii din familiile care trăiesc „normal” în diaspora: „Nu au niciun viitor clar”

Este, potrivit specialistei, cea mai numeroasă categorie. Vorbim despre copiii ai căror părinți lucrează în străinătate de foarte mulți ani, dar care nu au reușit să învețe bine limba statului gazdă și nu s-au integrat complet.

„Mă îndrept acum spre categoria socială care trăiește normal. Ei sunt mai mulți. Nu au niciun viitor acești copii. Ei sunt într-un balans total pentru că părinții au 10 - 15 ani, chiar 20 de țara respectivă și nu stăpânesc limba statului respectiv bine.

Copiii încearcă să se descurce. Cei care au gena un pic mai sclipitoare reușesc un pic, dar după aceea, un viitor prea clar pentru ei nu vedem. Dar au un mare noroc că statul respectiv îi va ajuta să devină adulți autonomi, adulți care pot să-și procure traiul necesar singuri, fără să fie asistați social”, spune Claudia Puiu-Barraud.

Însă legătura cu România? Fragilă, aproape inexistentă.

„În ceea ce privește viziunea lor pentru România nu o au sau o au foarte puțin înapoi. Dar să fie dispuși pentru eforturi pentru România, nu, clar nu! Nici nu au motivație, nici nu a fost în educația lor să faci eforturi. Nu găsesc în România obiective concrete. Chiar dacă spun că sunt români”, mai explică experta. 

SURSA FOTO: freepik.com @annanelidova

Categoria 3. Copiii crescuți în ură față de România: „Aceștia sunt cei mai periculoși”

Cea de-a treia categorie despre care Claudia Puiu-Barraud vorbește e cea în care copiii care au fost crescuți în ostilitate față de România. Din păcate, nu sunt puțini.

„Apoi e categoria a treia, care mi se pare cea mai periculoasă, acea categorie care e crescută în ură pentru România. Și sunt mulți, poate că i-ați observat”, spune Claudia Puiu-Barraud. 

Acești copii nu doar că nu mai păstrează legătura cu România, ci au interiorizat mesaje negative constante despre țara părinților lor. Fie din familie, fie din propriile experiențe, fie din mass-media, imaginea României este una disprețuită.

„Și poate că vor vota și ei peste 10 ani”, avertizează Puiu-Barraud. Acești copii nu doar că s-au pierdut, ci riscă să devină voci împotriva României, deși poartă în acte cetățenia română.

România nu-i caută. Dar ei vin, pleacă sau uită

Ce facem cu copiii crescuți în diaspora? Cum îi întâmpinăm? Cum îi pregătim? Cum îi păstrăm aproape?

„Nu-i duci cu vorba!”, spune Claudia Puiu-Barraud despre copiii care revin în România pentru studii. Dar nici nu-i poți atrage cu vorbe goale pe cei care n-au avut niciodată un motiv real să privească spre țara părinților lor.

Poate că România nu a știut să construiască o relație cu diaspora, iar copiii sunt prima victimă a acestei rupturi. Unii vin și strălucesc, alții se zbat și rătăcesc, iar o parte se întorc împotriva noastră.

URMĂREȘTE EMISIUNEA NĂSCUȚI ÎN DIASPORA INTEGRAL: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.