Logo DRP

Proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni aprilie - octombrie 2025
https://dprp.gov.ro/web/
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

De ce fug, de fapt, românii peste hotare. Nu doar lipsa banilor e problema. Mireille Rădoi, semnal de alarmă

Data publicării:
Autorul articolului: Ciprian Cotu
Categorie: Articole
De ce fug, de fapt, românii peste hotare. Nu doar lipsa banilor e problema. Mireille Rădoi, semnal de alarmă / FOTO: DC News
EXCLUSIV
De ce fug, de fapt, românii peste hotare. Nu doar lipsa banilor e problema. Mireille Rădoi, semnal de alarmă / FOTO: DC News

Există mai multe motive care îi determină pe cetățenii români să-și părăsească țara.



Deși anul trecut numărul românilor care au plecat din țară a fost mai mic decât al celor care s-au întors, comunitatea română din diaspora rămâne uriașă: peste 5,7 milioane de oameni trăiesc în afara granițelor țării, iar în ultimii 15 ani s-au născut peste 400.000 de copii români în alte state decât România. Dar care sunt motivele pentru care pleacă aceștia? 

Dispare sentimentul de apartenență

Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a explicat de ce aleg românii să plece.

„Oamenii fug din locurile de apartenență pentru că nu se mai regăsesc economic, identitar, nu știu de ce ar mai sta acolo. Nu mai au motivația de a rămâne acolo unde sunt. Asta are de-a face și cu instituțiile de cultură, care ar trebui să le genereze sentimentul de apartenență, starea de bine cu sinele. Printre aceste instituții sunt și bibliotecile.

După 2020, au dispărut 560 de biblioteci din România - majoritatea din mediul rural, mai ales din locuri unde biblioteca însemna, poate, singura platformă unde comunitatea-și găsea un loc de dezbatere, de adăpare de la resursele, izvoarele spirituale.

Economic am înțeles că nu stăm foarte bine, dar nici din punct de vedere educațional, cultural nu generăm, în afară de șablonardul Mândria de a fi român, nu mai generăm prea mult în sufletul și mintea românilor. Sigur, în contrapartidă, avem un curent politic ce și-a arborat acest stindard. Fiind locul gol, a putut să fie ocupat la viteză”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi.

Cetățenii care se întorc și cei care decid să n-o facă

„Românii care se întorc - cei care se întorc au la ce să se întoarcă: probabil cei de vârsta 50+. Copiii lor, însă, pentru că și-au făcut școala acolo, au colegii și prietenii acolo și, de multe ori, vorbesc o limbă română deficitară, nu au de ce să vină-n țară. Nu au pe cine să sune, ca să zic așa - cu cine să se joace”, a mai punctat aceasta.

URMĂRIȚI Macro-dezbaterea "Născuți în diaspora - drumul spre consolidarea identității culturale":

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.






Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel