Temperaturile din emisfera nordică în vara anului 2023 au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate decât mediile din perioada preindustrială, conform studiului.
Vara trecută a fost cu adevărat extremă: incendiile de vegetaţie din regiunea mediteraneană, restricţiile de circulaţie din Texas şi problemele cu reţelele electrice din China au fost doar câteva dintre semnele evidente ale unei perioade incredibil de fierbinţi. Potrivit unui nou studiu citat de Reuters şi AFP, vara respectivă nu a fost doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci şi cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani.
În plus, cercetătorii europeni au remarcat că perioada iunie-august din anul trecut a fost cea mai fierbinte de la începutul înregistrărilor în 1940, semnalând astfel schimbări climatice masive care conduc la fenomene extreme, potrivit AGERPRES.
Un studiu publicat în revista Nature a confirmat că căldura din vara anului 2023 a depăşit cu mult recordurile anterioare pe o perioadă mult mai lungă. Coautorul studiului, Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania, a subliniat că încălzirea globală recentă este dramatică atunci când este privită în contextul istoric.
Aceste fenomene nu ar trebui să surprindă, conform lui Jan Esper, care atribuie această tendinţă încălzirii globale utilizării masive a combustibililor fosili încă din era industrială. Pentru a înţelege aceste schimbări, oamenii de ştiinţă au combinat date înregistrate la staţiile meteo cu informaţii provenite din inelele arboricole de la mii de copaci din emisfera nordică.
În vara anului trecut, temperatura a fost cu 2,2 grade Celsius mai ridicată decât estimările medii pentru perioada 1 - 1890, bazate pe aceste inele arboricole.
Cu toate că în ianuarie anul trecut, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene a declarat că anul 2023 a fost "foarte probabil" cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani, Jan Esper şi echipa sa au respins această afirmaţie, considerând-o exagerată. Încălzirea globală a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino, care, în general, duce la temperaturi globale mai ridicate, conform lui Esper.
Aceste veri mai călduroase nu au doar impact asupra mediului, ci şi asupra sănătăţii umane. Conform unui alt studiu publicat în Nature Communications, zeci de milioane de persoane vârstnice vor fi expuse la zile caracterizate de călduri extreme, până în 2050.
În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care temperatura depăşeşte 37,5 grade Celsius, iar această cifră se estimează că va creşte la 23% până în 2050. Giacomo Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice din Veneţia, autorul principal al studiului, a subliniat că diverse ţări se confruntă cu aceste probleme, dar nivelul de pregătire şi adaptabilitate variază.
Europa, în special, se confruntă cu o schimbare brutală din cauza încălzirii rapide, chiar dacă guvernele din majoritatea ţărilor au implementat măsuri de sprijinire a populaţiei în timpul valurilor de căldură.
Anumite regiuni din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturile extreme, dar se confruntă cu lipsa de resurse necesare pentru a ajuta persoanele vârstnice.
Deşi jumătatea secolului pare încă departe, Giacomo Falchetta a subliniat că unii oameni care vor fi vulnerabili la căldură în acea perioadă au astăzi în jur de 40 de ani. Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 ar putea diminua expunerea la căldură extremă, a insistat cercetătorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil