Cum să recunoști supradotarea la copii? Expert: „Nu toți copiii excelează la nivel de școală”

Mulți dintre acești copii rămân neobservați în clasă și pot avea rezultate slabe, chiar dacă au un potențial intelectual ridicat. Acesta este unul dintre cele mai frecvente stereotipuri semnalate de specialiști, ideea că un copil supradotat trebuie neapărat să exceleze academic.

Această credință face mai dificilă identificarea copiilor care au abilități cognitive ridicate, dar nu obțin note bune. În consecință, acești copii nu primesc sprijinul necesar pentru a-și valorifica potențialul.

Nu este vorba doar despre performanță școlară, este vorba și despre bunăstarea emoțională și sănătatea mintală. Mulți dintre acești copii pot avea un decalaj între dezvoltarea cognitivă și maturitatea emoțională. Acest aspect poate fi interpretat greșit ca semn de inteligență scăzută, deși, în realitate, copilul are nevoie de un tip diferit de sprijin.

Begoña Suárez, șefa Departamentului de Psihologie de la Spitalul Blua Sanitas Valdebebas din Spania și coordonatoarea Unității pentru copii supradotați și neurodivergenți, explică faptul că abilitățile înalte nu se manifestă la fel la toți copiii. De aceea, este nevoie de o abordare largă, specializată și atentă la unicitatea fiecărui copil.

CITEȘTE ȘI: Experții spun că părinții care cresc copii extrem de inteligenți se concentrează pe aceste 6 lucruri ignorate de majoritatea

Cum recunoști un copil supradotat?

Printre primele semne se numără o curiozitate intensă și constantă, o capacitate mare de observație și o învățare rapidă, cu puține repetiții. În unele cazuri, apare un limbaj avansat pentru vârsta copilului.

Gândirea divergentă este frecventă, ceea ce înseamnă că copilul pune întrebări neobișnuite pentru vârsta lui. De asemenea, poate avea o sensibilitate emoțională ridicată și un simț puternic al dreptății.

La nivel comportamental, copilul poate manifesta o concentrare intensă asupra subiectelor care îl interesează și o lipsă de atenție pentru sarcinile care nu îl motivează. În plus, unii copii prezintă asincronie în dezvoltare, adică diferențe între dezvoltarea cognitivă, emoțională, socială și motorie.

Nu există un profil unic al copilului supradotat. Tocmai de aceea, fiecare copil are nevoie de o evaluare individuală, atentă și adaptată.

Poate trece neobservată supradotarea?

Da, în multe cazuri poate trece neobservată ani de zile sau chiar întreaga copilărie. Nu toți copiii supradotați au rezultate academice excelente și nu se încadrează în tiparul „elevului bun”. conform expertei, notează hola.com.

Unii copii se adaptează mediului fără să iasă în evidență. Alții devin demotivați, plictisiți sau se retrag atunci când nu primesc provocări potrivite nivelului lor.

Factorii familiali, așteptările sociale și anumite prejudecăți influențează procesul de identificare. Copiii care se potrivesc mai bine modelului școlar clasic sunt observați mai ușor, în timp ce alții pot rămâne neobservați.

În unele situații, caracteristicile supradotării pot fi confundate cu alte particularități de dezvoltare. Fără o evaluare specializată, aceste profiluri pot fi interpretate greșit.

VEZI ȘI: Diferența dintre un copil deștept și unul inteligent. Psiholog: „Trebuie să le înțelegi și să le dezvolți”

Cum se detectează în adolescență?

În adolescență, identificarea începe adesea cu semne indirecte. Poți observa un sentiment de neadaptare, lipsă de motivație școlară sau lipsa unei provocări intelectuale adecvate. Pot apărea și dificultăți emoționale persistente.

Unii adolescenți manifestă o gândire critică și complexă, cu interese foarte bine definite și o capacitate ridicată de analiză. Alții pot dezvolta frustrare, stimă de sine scăzută sau un sentiment de neapartenență, mai ales dacă nu au fost susținuți corect în copilărie.

Evaluarea în această etapă trebuie să fie complexă și specializată. Include teste cognitive, analiza modului de învățare, evaluarea creativității și a funcțiilor executive, dar și o analiză a aspectelor emoționale, sociale și de adaptare. Nu este suficientă măsurarea performanței, este necesară înțelegerea modului în care adolescentul funcționează în ansamblu.

Poate fi confundată supradotarea cu ADHD?

Da, acest lucru se întâmplă frecvent. Unele comportamente pot părea similare la prima vedere, mai spune experta. De exemplu, dificultatea de concentrare în sarcini plictisitoare, impulsivitatea sau nevoia de stimulare pot duce la interpretări greșite dacă nu sunt analizate corect.

La copiii supradotați, aceste comportamente nu apar neapărat dintr-un deficit de atenție. Apar din nevoia de provocare intelectuală, din viteza mare de gândire sau dintr-un mod diferit de procesare a informațiilor.

De aceea, evaluarea corectă și diferențiată este esențială. Nu este suficient să aplici etichete. Este nevoie să înțelegi în profunzime profilul copilului, într-un mod integrat, atent și profesionist.a