Nicușor Dan: „E cert că avem o problemă în sistemul de educaţie”
21 Aprilie 2026
Medicul primar pediatru Mihai Craiu trage un semnal de alarmă privind efectele nocive ale analfabetismului digital și modul în care digitalizarea forțată distruge comunicarea empatică.
Accesul nelimitat la internet a schimbat radical abordarea părinților în legătură cu sănătatea copiilor. Încă din ianuarie 2020, dr. Craiu a prezis criza informațională, transmițând pe platforma Spitalul Virtual pentru Copii: „O să vină un tsunami de informații și de vești. Uitați-vă măcar în site-uri oficiale. Nu vă mai luați panică”. Românii au un comportament specific atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate: 74% dintre ei apelează mai întâi la „Doctor Google” și abia apoi se îndreaptă spre un medic.
Odată cu pandemia, frica a amplificat acest fenomen, 25% dintre români ajungând să nu se mai ducă deloc la doctor și cer sfaturi doar pe rețelele sociale. Această avalanșă informațională face ca părinții să vină extrem de confuzi în cabinete și să conteste opinia specialiștilor. Medicul relatează în cadrul podcastului lui Damian Draghici că se întâmplă frecvent ca adulții să îi pună la îndoială cunoștințele: „Îți pun la îndoială cunoștințele tale: Păi, de ce e așa? E așa e așa doar pentru că au citit sau au văzut un podcast”. Deși are o atitudine înțelegătoare față de frica părinților, medicul atrage atenția că, din cauza unui nivel ridicat de analfabetism digital, aceștia nici măcar nu știu să formuleze corect întrebările (prompt engineering) pentru modelele de inteligență artificială.
„Modelele de inteligență artificială pe cei pregătiți îi va duce foarte înainte. Pe cei nepregătiți o să le crească spaima pentru că ceea ce nu pot controla îi sperie rău”, concluzionează pediatrul.
Medicina defensivă: „O să-ți dea o hârtie și o să stai singur”
Presiunea uriașă și neîncrederea părinților generează o schimbare periculoasă și în rândul medicilor tineri. Dr. Craiu se teme că aceștia vor recurge tot mai des la o medicină pur defensivă, la fel cum se întâmplă deja în Statele Unite. Părinții români au învățat că pot pune presiune prin procese, presă sau internet, determinându-i pe unii medici să cedeze: „Un doctor care nu e sigur, care și el îl întreabă vocea GPT și zice: ia de aice rețeta de antibiotic pe care tu o vrei”. Acest comportament riscă să distrugă însăși esența vindecării.
Pediatrul amintește de vremea când marii doctori impuneau respect doar prin carisma lor, creând o chimie autentică a comunicării. „Primum non nocere... te poți uita în ochii lui și să spui: «Sunt lângă tine și când va fi mai rău, în mine ai sprijinul. Nu te las singur»”, explică dr. Craiu despre datoria fundamentală a medicului. Prin contrast, medicina dictată doar de frica de a fi dat în judecată „va fi exact despre singurătate”.
Tehnologia viitorului ne fură emoția: Vorbim cu mașinile, dar uităm să plângem
Perspectiva doctorului Craiu asupra viitorului este marcată de fascinația pentru inovație, dar și de o mare îngrijorare pentru sufletul uman. El detaliază cum inteligența artificială va ajunge să decripteze gândurile umane și aduce în discuție invențiile pentru copii cu dizabilități, precum ochiul bionic sau implanturile cohleare. În curând, „oamenii obișnuiți... o să poată veni prin intermediul ochelarilor inteligenți sau unui senzor... Emoțiile pot fi cuantificate”. El arată că interacțiunea cu mașinile va fi extrem de avansată, dar prețul plătit este imens.
Riscul cel mai mare este că „o să devină leneși emoțional”. Copiii și adulții preferă deja să se ascundă în spatele ecranelor, trăind sub măști digitale. „Ne uităm în jurul nostru că sunt ecrane, sunt camere... și ne-am luat o mască cu ceea ce am vrea să creadă el despre noi și aici ne pierdem emoțiile pentru că jucăm tot timpul un rol”, afirmă medicul.
Din dorința de a eficientiza totul, oamenii au renunțat la curajul de a se expune, dr. Craiu amintește că astăzi „nu este un băiat ca să întrebe o fată la un film, trebuie să-i dea un mesaj. N-are curajul să facă asta”. Soluția, deși tehnologizată, ar trebui să implice comunicarea și timpul de calitate. Putem folosi ecranele inteligent, vizitând un muzeu virtual împreună cu copilul, dar ceea ce este crucial este investiția emoțională de-a lungul întregii vieți, pentru că o emoție ratată nu mai poate fi cumpărată târziu de la farmacie.