Dăruirea de cadouri, așa cum o cunoaștem astăzi de Crăciun, are rădăcini mult mai vechi decât sărbătoarea creștină în sine.
De mii de ani, oamenii au simțit nevoia să ofere ceva de valoare celor apropiați la final de an, ca semn de legătură, recunoștință și apartenență. Gusturile s-au schimbat, obiectele s-au transformat, însă gestul a rămas. Tradiția de a dărui traversează culturi, religii și epoci istorice, iar Crăciunul a devenit, în timp, momentul central al acestui obicei.
Astăzi, pentru multe familii, ziua de Crăciun se organizează în jurul cadourilor. Copiii așteaptă acest moment luni întregi, iar adulții investesc timp și bani pentru a alege daruri care să transmită grijă și atenție. Schimbul de cadouri a devenit atât de răspândit încât a generat industrii uriașe, cu cheltuieli anuale de miliarde de euro și dolari. Tocmai de aceea contează să înțelegi de unde vine această practică, ca să nu pierzi sensul ei în această perioadă aglomerată și comercială.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Pentru creștini, darurile de Crăciun au legătură cu povestea Nașterii Domnului. Biblia spune că cei trei magi, Melchior, Gaspar și Baltasar, au ajuns la Pruncul Iisus ghidați de o stea și i-au oferit aur, tămâie și smirnă. Aceste daruri simbolizau recunoașterea divinității și a rolului său.
Totuși, oferirea de cadouri nu aparține exclusiv creștinismului. Alte religii marchează finalul anului prin ritualuri asemănătoare, cum se întâmplă în Hanukkah, sărbătoarea evreiască a luminilor, sau în Pancha Ganapati, dedicată zeului hindus Ganesha.
Originile acestui obicei merg și mai departe, până în Roma antică. Între 17 și 23 decembrie, romanii celebrau Saturnalia, un festival dedicat zeului Saturn, protectorul agriculturii. Era o perioadă de mese publice, petreceri private și schimburi de daruri, într-o atmosferă în care regulile sociale se relaxau.
Sclavii stăteau la masă cu stăpânii, iar libertatea de exprimare era acceptată. Ziua specială a cadourilor se numea Sigillaria și avea loc pe 19 decembrie.
Darurile oferite în timpul Saturnaliilor erau simbolice. Romanii evitau obiectele scumpe și preferau lumânări, figurine sau mici cadouri cu rol simbolic sau amuzant. Un dar modest arăta o relație apropiată. Uneori, stăpânii ofereau și o sumă de bani, numită sigillarcium, pentru ca ceilalți să poată cumpăra cadouri.
Popularitatea acestui festival a fost atât de mare încât a continuat să influențeze obiceiurile oamenilor chiar și după ce Imperiul Roman a început să adopte creștinismul.
După convertirea împăratului Constantin, în anul 312, sărbătorile păgâne au intrat treptat în declin. Saturnalia nu a putut fi eliminată rapid, iar liderii religioși au ales să integreze unele elemente în noile sărbători creștine. Așa a apărut Crăciunul ca alternativă religioasă, iar schimbul de daruri a fost reinterpretat prin prisma darurilor magilor și a vieții lui Nicolae din Myra, episcop cunoscut pentru generozitatea față de cei săraci.
După canonizare, Nicolae a devenit Sfântul Nicolae, figură care a stat la baza personajului Moș Crăciun. În Europa medievală, acest personaj a câștigat rapid popularitate, mai ales în zonele unde ziua de 6 decembrie era sărbătorită. Comerțul și extinderea creștinismului au dus la răspândirea tradițiilor de sfârșit de an, inclusiv oferirea de cadouri.
În Anglia, creștinarea populațiilor anglo-saxone a adus cu ea și obiceiurile legate de Crăciun. Mai târziu, în America de Nord, puritanii au respins această sărbătoare, considerând-o excesivă, și au interzis-o.
Abia în 1870 Crăciunul a devenit sărbătoare federală în Statele Unite, iar tradiția cadourilor a revenit în prim-plan, informează Știrile PRO TV.
Astăzi, darurile oferite pe 25 decembrie fac parte din identitatea Crăciunului, alături de brad și masa festivă. Fiecare persoană găsește un sens propriu în acest gest, însă bucuria de a oferi rămâne constantă, indiferent de epocă.
SURSA FOTO: freepik.com @gpointstudio
Imaginea lui Moș Crăciun diferă de la o țară la alta. În Anglia, Father Christmas apare documentat încă din 1616 și a purtat, de-a lungul timpului, haine în mai multe culori. Tradițional, poartă o mantie verde și o coroniță din plante.
În Spania, copiii îi așteaptă pe Los Reyes Magos, cei trei regi magi, și le trimit scrisori înainte de sărbătoarea El Día de Reyes. În Olanda, Sinterklaas seamănă cu un episcop, poartă mitră și intră în oraș călare pe un cal alb. În Suedia, Tomte sau Jultomten este o creatură mică din folclor, iar un membru al familiei îmbracă acest rol pentru a împărți cadourile.
În Germania, Moșul poartă mai multe nume, iar Sfântul Nicolae este însoțit de personaje menite să îi sperie pe copiii neascultători. În Franța, Père Noël poartă o mantie cu glugă, iar copiii lasă mâncare pentru măgarul său zburător.
Indiferent de nume sau de formă, personajul care aduce cadouri reflectă aceeași nevoie veche a oamenilor de a marca finalul anului prin generozitate și legături personale.
Tehnica celor 5 cadouri de Crăciun a acestui psiholog devine virală / VIDEO
De ce unii copii se simt triști de Crăciun. Cum ar trebui să se comporte părinții
Crăciun 2025: Cadourile pe care părinții și le doresc cu adevărat, potrivit unui sondaj
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
