Unele momente se fixează în memoria noastră, revin constant sau acționează ca niște talismane. Dar de ce acestea și nu altele? Cum poți crea amintiri cu copiii tăi pe care le vor purta cu ei și la vârsta adultă? Analiza semnată de Pauline Dujardin, psiholog clinician.
Un miros care exista în casa bunicilor, prima vizită într-un anumit loc, gustul unui condiment pe care părinții îl foloseau des sau o zi de naștere care ni s-a părut extraordinară. Toate aceste amintiri fac apel la două tipuri de memorie: memoria senzorială, legată de simțuri, și memoria episodică, legată de evenimente. Aceasta din urmă începe să se formeze între 3 și 5 ani, în funcție de copil.
Fiecare persoană păstrează amintiri diferite din copilărie, însă de cele mai multe ori ceea ce se imprimă durabil în noi este asociat cu o emoție puternică.
De aceea, este dificil să garantezi crearea unor amintiri pe care copiii le vor păstra la vârsta adultă, pentru că nu poți controla emoțiile lor. Însă, există câteva mecanisme pe care le poți folosi pentru a crește șansele de a construi amintiri de durată, numite în engleză „core memories”.
Printre amintirile din copilărie care ne revin în minte chiar și după zeci de ani, o mare parte are legătură cu viața de zi cu zi, cu rutina și, implicit, cu experiențele senzoriale.
Ne gândim la tarta cu căpșuni de sâmbătă la prânz, la serile de marți când ne jucam jocuri de societate, la vacanțele din fiecare vară în casa bunicilor. „Sunt amintiri care trezesc o formă de nostalgie”, explică Pauline Dujardin, psiholog, potrivit Parents. Exact acest lucru îl descrie scriitorul Marcel Proust atunci când, ajuns adult, gustul unei madlene îi readuce în minte diminețile de duminică din copilărie, petrecute alături de mătușa Léonie.
„Aceste amintiri nu se construiesc în jurul unui singur moment sau al unui eveniment precis, ci dintr-o multitudine de clipe repetate, întinse pe zeci de ani, uneori pe toată copilăria și adolescența. La maturitate, rămâne o mozaică de momente difuze, care formează o senzație globală de fericire stabilă. Ne-ar fi greu să povestim o amintire exactă, însă un miros, un sunet, un loc sau un gust pot evoca o întreagă perioadă din viață, prin rememorare”, mai explică psihologul.
Pentru a crea aceste amintiri, care contribuie la formarea identității tale, este nevoie de stabilirea unei rutine pe termen lung. Nu sunt amintiri create intenționat de părinți, ci obiceiuri care se fixează aleatoriu în memoria copilului. Aceste amintiri, legate de simțuri și de repetiție, generează o stare de fericire, de blândețe și de lumină, care te însoțește toată viața.
Din păcate, dacă copilăria a fost marcată de disconfort sau de violență, o senzație negativă se va fixa la fel de bine în memorie, avertizează psihologul.
Un alt tip de amintiri din copilărie și adolescență persistă foarte des și la vârsta adultă. Sunt cele legate, dimpotrivă, de un eveniment excepțional.
Să ne imaginăm, de exemplu, o pană de curent în timpul unei zile de naștere, pe care o sărbătorești la lumina lumânărilor, fără masa planificată, pentru că nu mai funcționează cuptorul. În acest caz, acea aniversare se va fixa în memoria copilului. Nu va rămâne bucuria difuză a tuturor zilelor de naștere, ci caracterul ieșit din comun al acelei aniversări, explică Pauline Dujardin.
Desigur, nu vei provoca intenționat o pană de curent pentru a crea o amintire specială. Totuși, în viața de zi cu zi, poți introduce elemente de noutate, care generează senzația de extraordinar. Și asta fără să depinzi neapărat de bani. Activitățile pe care nu le faci de obicei cu copilul tău implică adesea costuri mari, însă Pauline Dujardin povestește o amintire personală în care extraordinarul s-a născut chiar din lipsa banilor.
„La împlinirea a 50 de ani ai părinților mei, întreaga familie s-a mobilizat pentru a le oferi bilete de avion spre New York. Eu și frații mei nu aveam bani, așa că am decis să gătim un tort care să reprezinte mai mulți zgârie-nori. Am petrecut toată ziua lucrând la el și a ieșit foarte bine. Pentru toată familia, acest tort a devenit, în final, amintirea extraordinară”, povestește psihologul.
Pentru acest tip de memorie, părinții pot intra într-o dinamică de creație și pot favoriza organizarea unor momente speciale. Cu toate acestea, nimic nu garantează că amintirea extraordinară pe care ai încercat să o creezi se va fixa durabil în memoria copilului tău. Amintirile sunt legate de emoții, iar emoțiile copilului nu pot fi controlate. Chiar dacă organizezi o petrecere foarte frumoasă pentru aniversarea de 3 ani, este posibil ca micuțul tău să fie obosit, speriat sau inconfortabil și să plângă aproape tot timpul. Și asta este în regulă.
Indiferent dacă momentul trăit este unul de rutină sau unul excepțional, psihologul îi încurajează pe părinți să se concentreze pe prezent. Ceea ce rămâne, în cele din urmă, sunt momentele în care te simți pe deplin tu însuți.
Acest sentiment vine din calitatea relației, din ascultare, din complicitate și din împărtășire. Este ceva mult mai greu, uneori imposibil, de construit atunci când stai cu telefonul în mână, subliniază specialista.
Copilului tău nu-i place cadoul de Crăciun? Un psiholog spune cum să reacționezi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
