Ce este „panda parenting” și cum ajută la dezvoltarea independenței copiilor

Părinții își doresc ca propriii copii să crească independenți și să ia decizii sănătoase singuri odată ce pleacă de acasă, dar poate fi dificil să știi cum să-i ajuți pe copii să-și dezvolte propriile instincte bune și să ai încredere că vor face acest lucru odată ce nu se află sub supravegherea noastră.

Dacă aceasta pare o problemă cu care te confrunți în propria ta călătorie parentală, ar putea merita să încerci stilul de creștere a copiilor „panda”.

Ce este un părinte panda?

În esență, panda parenting este un stil parental care pune accent pe încrederea copiilor în a face propriile greșeli pentru a-i ajuta să-și dezvolte independența. În acest stil de parenting, părinții joacă un rol secundar atunci când vine vorba de a le permite copiilor să se joace și să învețe.

Este vorba despre a-i lăsa pe copii să exploreze după propriile reguli, în loc să încerce să le controleze fiecare pas, creând în același timp o legătură indestructibilă de înțelegere și compasiune între părinți și copii.

Părinții panda cred că rolul lor este, mai presus de toate, să-și sprijine și să-și educe copiii. În acest fel, este similar cu parentingul delfin, care pune accent pe construirea conexiunilor emoționale în cadrul familiilor.

„Succesul ajunge să fie determinat de ceea ce alege copilul, nu neapărat de speranțele și obiectivele părinților”, spune Reena Patel, psiholog și analist comportamental certificat de consiliul educațional.

Caracteristicile unui părinte panda

Stilul de parenting panda, un termen inventat pentru prima dată de Esther Wojcicki în cartea sa „Cum să crești oameni de succes: Lecții simple pentru rezultate radicale”, descrie un stil parental non-intervențional și bazat pe încrederea că propriile decizii sunt luate de copii. Ea a inventat acronimul „TRICK”, care înseamnă încredere, respect, independență, colaborare și bunătate.

„Mamele panda nu sunt leneșe. Ceea ce fac este să le ofere copiilor sprijin pentru a-i lăsa să se descurce. În loc să intervii mereu, îi ajuți doar atunci când au nevoie”, explică Wojcicki în cartea sa.

Iată trăsăturile de bază ale unui părinte panda de succes:

Îndrumare blândă. Părinții panda sunt încurajați să-și permită copiilor să ia propriile decizii în loc să stea pe gânduri, spune psihologul Lilit Ayrapetyan, doctor în psihologie.

Conexiune emoțională. Părinții panda lucrează cu copiii pentru a construi limite blânde, dar ferme, care provin dintr-o relație profundă de încredere. Au acest lucru în comun cu stilul parental lent, care se concentrează, de asemenea, pe conectare și crearea de legături emoționale.

Independență. Copiilor li se permite să încerce lucruri noi cu sprijinul părinților - dar fără permisiunea explicită.

Încurajarea creativității. Părinții panda le permit copiilor să gândească creativ despre propriile limite, fără a-și impune propriile opinii.

Rezolvarea problemelor. Părinții panda încurajează copilul să întâmpine obstacolele în propriile condiții și să rezolve provocările pe măsură ce apar, pe cont propriu.

Asumarea riscurilor adecvată vârstei. Copiii învață cum să discearnă dacă o provocare este sigură sau nesigură pentru ei înșiși, cu sprijinul părinților dacă îl cer.

CITEȘTE ȘI

Cercetătorii de la Harvard studiază bebelușii pentru a detecta dislexia înainte de apariția simptaomelor. Ce au descoperit până acum?

„Parenting, versiunea 2024 sau încotro ne ducem, oameni buni?” Ioana Marinescu: „București, România, lumea de azi, în care o simplă joacă între copii se lasă cu urme adânci”

Lecție de parenting: „Un părinte îngrijorat nu este un părinte bun”