Când te uiți la un copil de 7-10 ani, nu vezi doar un elev care învață litere, cifre, adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. Observi cum se comportă cu colegii, cum reacționează la conflict, cum cere ajutor.
Toate acestea sunt aspecte ale abilităților sociale, competențe care, potrivit cercetărilor, pot influența succesul nu doar școlar, ci și profesional în viața adultă.
Un studiu publicat de American Psychological Association, intitulat How You Behave in School Predicts Life Success Above and Beyond IQ and Family Background (n.r. - Cum te comporți la școală prezice succesul în viață, dincolo de IQ și de mediul familial), arată că obiceiurile de lucru, participarea la activități extracurriculare și abilitățile sociale sunt predictori puternici ai nivelului educațional și veniturilor mai târziu, chiar controlând variabile precum IQ și mediul familial.
Totodată, un alt studiu evidențiază că copiii care manifestă comportamente prosociale (cooperare, ascultare, ajutor reciproc) înainte de vârsta adultă sunt mai puțin predispuși la probleme cu legea, dependență sau abandon și au mai multe șanse să aibă un statut economic stabil, potrivit Youth Today.
Aceste dovezi arată ceva important: abilitatea de a relaționa, de a lucra în echipă și de a rezolva conflictul social nu sunt bonusuri laterale, ci componente fundamentale ale dezvoltării umane. În esență, un copil sociabil și cu relații bune la școală pornește cu un avantaj real pe drumul spre maturitate.
SURSA FOTO: freepik.com @alexkich
Studiile privind competențele sociale elevilor identifică mai mulți indicatori care prezic evoluția lor. În lucrarea Which Social Skills Predict Academic Performance of Elementary School Students (n.r. - Care abilități sociale prezic performanța școlară a elevilor din ciclul primar), autorii subliniază că domeniul „Approaches to Learning” (atitudini legate de învățare: perseverență, curiozitate, organizare) este cel mai puternic predictor al performanței academice.
Ei au utilizat date din studii longitudinale care urmăresc elevi din grădiniță până în clasa a V-a. În același studiu, au identificat că „autocontrol” și „abilități interpersonale” contribuie suplimentar la performanță.
Mai mult, studiul Early Social-Emotional Functioning and Public Health (n.r. Funcționarea socio-emoțională timpurie și sănătatea publică): The Health Foundation analizează consecințele pe termen lung ale abilităților socio-emoționale măsurate în grădiniță. Autorii raportează că nivelurile mai bune ale abilităților sociale timpurii sunt asociate cu rezultate superioare la educație, joburi și sănătate la vârsta adultă.
Astfel, nu e exagerat să spunem că un copil care învață de mic să coopereze, să își gestioneze impulsurile și să relaționeze pozitiv cu ceilalți își clădește un capital social care îi va servi ani de-a rândul.
Privind atent copilul, poți observa semnele care arată că dezvoltă sau nu abilități sociale solide. De exemplu, dacă știe să aștepte rândul într-un joc, să ceară ajutor fără jenă sau să colaboreze în grup pentru un proiect, acestea sunt indicii clare că nu doar învață materii, ci și să fie om.
În schimb, un copil care se retrage, evită jocurile colective sau reacționează agresiv când este supărat, poate că nu a avut ocazii suficiente să practice aceste abilități.
Un cadru care urmărește elevi zilnic observă diferențele între copii care se implică, pun întrebări, se consultă cu colegii și cei care preferă să lucreze singuri, fără schimb de idei. În multe cazuri, diferența dintre un elev „mediu” și unul „foarte bun” apare tocmai în modul în care gestionează relația cu ceilalți.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Nu trebuie să aștepți până când copilul ajunge la școală. Poți să lucrezi acasă, de pe acum. În loc să-i spui ce să facă, poți să îl implici în conversații despre cum s-ar simți în pielea altcuiva, să îl întrebi cum ar soluționa un conflict între prieteni sau să îl încurajezi să coopereze în activități de familie (împărțit sarcini, decizii în comun).
De exemplu, la masă puteți discuta despre ce emoție a avut fiecare în ziua respectivă, nu doar „ce ai făcut”, ci „cum te-ai simțit când ai primit tema asta dificilă?”. Poți să-i oferi ocazii să coopereze: să pregătiți împreună o activitate, să împarte roluri în jocuri sau proiecte de weekend. Astfel învață să asculte, să negocieze și să ajute.
Și este important să reflectezi și asupra propriului model comportamental: copiii preiau modul cum tu gestionezi conflictele, cum răspunzi la emoții și cum relaționezi cu alții.
Copiii care nu primesc șanse să practice cooperarea, gestionarea emoțiilor sau relaționarea ajung să aibă dificultăți sociale, relații conflictuale și pot să nu profite de oportunități profesionale mai târziu.
Abilitățile sociale solide devin un diferențiator real la angajare, în echipe și în poziții de lider. Un copil care a știut să fie ascultat, respectat și să relaționeze bine are deja un avantaj.
Abilitățile sociale nu sunt un accesoriu al educației, ele sunt fundament. Ele pun bazele modului în care copilul va interacționa cu lumea, la școală, la job și în viață. Dacă le susții de pe acum, îi oferi copilului un capital emoțional și social care nu va putea fi luat de nimeni.
Părinții care fac aceste 3 lucruri cresc copii care vin mereu la ei cu orice problemă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
